Comisia propune o noua strategie globala pentru a consolida securitatea aprovizionarii
Ca răspuns la situația geopolitică actuală și la dependența UE în materie de importuri, Comisia pledează pentru o nouă strategie europeană de securitate energetică. Diversificarea surselor de aprovizionare externe, modernizarea infrastructurii energetice, finalizarea pieței interne de energie a UE și realizarea de economii de energie sunt printre principalele sale puncte. Strategia subliniază, de asemenea, necesitatea coordonării deciziilor luate în cadrul politicilor energetice la nivel național și importanța de a adopta o viziune unitară în cadrul negocierilor cu partenerii externi. Strategia se bazează pe progresele înregistrate deja în urma crizei gazului din 2009.
Propunerile Comisiei, inclusiv în ceea ce privește măsurile vizând să asigure continuitatea aprovizionării pentru iarna care urmează, vor fi discutate de șefii de stat sau de guvern din UE în cadrul Consiliului European din 26-27 iunie.
José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, a declarat: „UE a desfășurat o activitate intensă în urma crizei gazului 2009 pentru îmbunătățirea securității sale energetice. Cu toate acestea, ea continuă să fie vulnerabilă. Tensiunile generate de Ucraina vin să confirme din nou acest lucru. Luând în considerare o dependență globală față de importurile de energie în proporție de peste 50 %, trebuie să luăm noi măsuri. Comisia a prezentat astăzi o strategie globală care va fi discutată de liderii UE în iunie. Contez pe sprijinul lor ferm, întrucât consolidarea securității energetice este în interesul nostru al tuturor." În chestiunile de securitate a energiei, Europa trebuie să se exprime și să acționeze ca o singură entitate."
Comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a declarat: „Ne dorim parteneriate puternice și stabile cu furnizori importanți, dar trebuie să evităm să cădem victime șantajului politic și comercial. UE și statele membre au o lungă listă de sarcini în fața lor: în mod colectiv, trebuie să consolidăm solidaritatea noastră cu statele membre mai vulnerabile. De asemenea, trebuie să finalizăm piața internă a energiei, să ne îmbunătățim infrastructura, să devenim mai raționali în utilizarea energiei și să exploatăm mai bine resursele energetice care ne aparțin. În plus, trebuie să accelerăm diversificarea furnizorilor externi de energie, în special pentru gaz. Doar acțiunile concrete ne vor sprijini în acest sens.”
Pentru a asigura continuitatea aprovizionării în această iarnă, Comisia propune realizarea unor evaluări globale a riscurilor (teste de rezistență). Acestea vor fi efectuate la nivel regional sau la nivelul UE prin simularea unei întreruperi a aprovizionării cu gaze. Obiectivul va fi acela de a verifica modul în care sistemul energetic poate face față unor riscuri legate de securitatea aprovizionării și pe această bază, de a elabora planuri de urgență și de a crea mecanisme de siguranță. Astfel de mecanisme ar putea include creșterea stocurilor de gaze, scăderea cererii de gaz prin utilizarea combustibililor de substituție (în special pentru încălzire), dezvoltarea infrastructurilor de urgență, ca de exemplu, completarea posibilităților de flux invers și punerea în comun a unei părți a stocurilor de securitate existente.
Pentru a face față problemelor de securitate a aprovizionării pe termen mediu și lung, Comisia propune acțiuni în mai multe domenii cheie:
-
Finalizarea pieței interne a energiei și construirea legăturilor lipsă din infrastructură sunt esențiale pentru a reacționa rapid în caz de posibile întreruperi ale aprovizionării prin direcționarea fluxurilor de energie în funcție de necesități și acolo unde este nevoie pe întreg teritoriul UE. Comisia a identificat aproximativ 33 de proiecte de infrastructură critice pentru securitatea energetică a UE. În afară de acestea, Comisia propune extinderea obiectivului în ceea privește interconectarea capacității de producție de electricitate instalată la 15% până în 2030, ținând cont de aspectele de cost și de potențialul schimburilor comerciale în regiunile relevante. (Statele membre s-au angajat deja să asigure o interconectivitate de 10% până în 2020).
-
Diversificarea țărilor furnizoare și a rutelor de tranzit În 2013, 39% din volumul importurilor de gaz ale UE au provenit din Rusia, 33% din Norvegia și 22% din Africa de Nord (Algeria, Libia). În timp ce UE își va menține relațiile cu partenerii de încredere, ea va urmări să stabilească legături cu noi țări partenere, de exemplu, în regiunea bazinului Mării Caspice, continuând să extindă coridorul sudic al gazelor, dezvoltând Hub-ul de gaz mediteranean și consolidând aprovizionarea cu GNL.
-
Consolidarea mecanismelor de urgență și de solidaritate și protejarea infrastructurilor critice. În acest sens, Comisia, de exemplu, va revizui dispozițiile și va controla punerea în aplicare a regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaz.
-
Creșterea producției autohtone de energie: Această creștere include utilizarea sporită a surselor de energie regenerabile și producția durabilă de combustibili fosili.
-
Îmbunătățirea coordonării politicilor energetice naționale și adoptarea unei viziuni unitare în materie de politică energetică externă. Comisia dorește să participe, într-o fază timpurie, la negocierea acordurilor interguvernamentale avute în vedere cu țări terțe, care ar putea avea un impact asupra securității aprovizionării. În plus, Comisia se va asigura că toate aceste acorduri și toate proiectele de infrastructură de pe teritoriul UE vor respecta pe deplin legislația UE aplicabilă în acest sens.
-
Dezvoltarea tehnologiilor energetice.
-
Îmbunătățirea eficienței energetice. Întrucât clădirile reprezintă 40 % din consumul de energie din UE și o treime din utilizarea gazelor naturale, acest sector joacă un rol crucial.
Context
Evenimentele recente din Ucraina au suscitat preocupări la nivelul UE cu privire la asigurarea unui flux neîntrerupt de energie, precum și la stabilitatea prețurilor pentru energie. În cadrul Consiliului European din martie 2014, Comisia s-a angajat să realizeze un studiu aprofundat privind securitatea energetică europeană și să prezinte un plan de acțiune complet cu privire la modul în care se poate reduce dependența energetică a UE. Concluziile și propunerile vor fi discutate în cadrul Consiliului European din 26-27 iunie.
Pe de o parte, cererea de energie la nivel mondial sporește și se așteaptă să crească cu 27% până în 2030. Pe de altă parte, producția internă de energie a UE s-a diminuat cu aproape o cincime între 1995 și 2012. La ora actuală, mai mult de 50% din necesitățile energetice ale UE sunt acoperite de furnizori externi: în 2012 aproape 90% din petrol, 66% din gaz și 42% din combustibilii solizi consumați în UE au fost importați, ceea ce reprezintă o factură de peste un miliard de euro pe zi.
Pagini Utile
-
MEMO/14/379
-
Studiul aprofundat al securității energetice europene, precum și Comunicarea „Strategia de securitate europeană a energiei” pot fi găsite pe următoarea pagină de internet a Comisiei Europene: //ec.europa.eu/energy/security_of_supply_ro.htm
