Către: Ministerul Mediului
Cc: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
Direcţia Silvică Cluj
Primului-Ministru
Ministerul Turismului
Preşedintele României Academia Română
Comisariatul de Mediu al Comisiei Europene, Departamentul de Infringement
Comisia pentru Petiţii a Parlamentului European
Ocoliş/România, 18 iunie 2009
Subsemnaţii suntem 128 locuitori şi rezidenţi în Comuna Ocoliş, Judeţul Alba, precum şi organizaţii non-guvernamentale în domeniul protecţiei mediului, al drepturilor omului, salvgardării statului de drept precum şi al dezvoltării durabile.
Vă adresăm această scrisoare pentru a ne exprima îngrijorarea profundă precum şi ferma opoziţie privind planurile de deschidere a unor exploatări miniere la suprafaţă în Ocoliş, opoziţie cauzată de impactul distructiv şi inacceptabil din punctul de vedere al protecţiei mediului şi din punct de vederesocial, cultural şi economic asupra comunităţii noastre. În acelaşi timp, această scrisoare îşi propune să explice faptul că la baza acestor proiecte stau o serie de ilegalităţi şi să scoată în evidenţă câteva dintre gravele neregularităţi comise deja de autorităţile publice competente.
Ocoliş este o comună din inima Munţilor Apuseni, formată din patru sate (Ocoliş, Runc, Lunca Largă, Vidolm). Este situată pe Valea Râului Arieş în Judeţul Alba, Transilvania. Este o comunitate rurală al cărei stil de viaţă tradiţional se reflectă în arhitectura satului, în remarcabilul său peisaj montan intact precum şi în activitatea predominantă a celor aproximativ 750 de locuitori ai săi care este agricultura montană şi creşterea animalelor. Comuna adăposteşte 4 rezervaţii naturale – Cheile Runcului, Cheile Pociovaliştei, Laricetul de la Vidolm precum şi o parte a rezervaţiei Scăriţa-Belioara – care sunt habitatul unor populaţii rare şi importante: plante (relicte glaciare), păsări (acvila regală, Aquila chrysaetos; acvila ţipătoare mică, Aquila pomarina; bufniţa mare, Bubo bubo; ciocănitoarea neagră Dryocopus martius şi ciocănitoarea verzuie Picus canus; sfrânciocul roşiatic, Lanius collurio şi sfrânciocul cu frunte neagră Lanius minor; şoimul de iarnă Falco columbarius), precum şi câteva specii de lilieci a căror conservare este vitală (Miniopteurs schreibersi, Myotis myotis, Rhinolophus euryale, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros), sau feline cum ar fi râsul (Lynx lynx L). Pe lângă faptul că aceste specii contribuie la bogăţia zonei şi la potenţialul său turistic, ele sunt protejate conform legislaţiei în vigoare atât în România cât şi în Uniunea Europeană. Un aspect important ce trebuie evidenţiat este acela că 73% din suprafaţa comunei este inclusă în situl Natura 2000 ROSCI0253 Trascău şi în situl Natura 2000 ROSPA0088 Munţii Trascăului. Actele normative aplicabile interzic strict desfăşurarea în siturile Natura 2000 a activităţilor care pot să aibă un impact advers asupra integrităţii habitatului precum şi asupra speciilor de interes comunitar.
Peisajul intact al zonei, preţioasa sa biodiversitate precum şi potenţialul său de dezvoltare durabilă sunt acum ameninţate prin aceea că două companii miniere vizează exploatarea aici a unor depozite de dacit şi calcar. Acestea şi-au obţinut deja aprobările preliminare din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). SC Trans Bitum SRL propune o exploatare la suprafaţă a calcarului care s-ar întinde iniţial pe o suprafaţă de 14 ha şi care ar avea o durată de viaţă de maxim 7 ani. Compania deţine un permis de exploatare emis de către ANRM – nr. 9061/2007. Acesta a fost emis după cezona a fost inclusă în cele două situri Natura 2000 mai sus arătate. SC Kemna SRL plănuieşte deschiderea unei cariere de dacit pe o suprafaţă de cel puţin 10 ha de pădure în Masivul Jidovina, o exploatare a cărei durată de viaţă a fost de asemenea estimată la maxim 7 ani, dar pe care surse autorizate din interiorul compo doresc mult mai lungă, cifrând-o în decenii. SC Kemna SRL deţine de asemenea un permis de exploatare din partea ANRM – nr. 10640/07.07.2008. Acest permis a fost de asemenea emis după cea fost inclusă în cele douăsituri Natura 2000 mai sus arătate. Cele două exploatări ar funcţiona simultan, ceea ce creşte considerabil riscurile pentru mediu şi oameni.
Indiferent unde în cele două situri de importanţă comunitară Trascău ROSCI0253 şi Munţii Trascăului ROSPA0088 s-ar situa terenul propus spre exploatare(zonă de protecţie strictă/zonă de protecţie integrală /zonă tampon/ zonă de dezvoltare durabilă a activităţilor umane), exploatarea minieră a resurselor naturale şi activităţile conexe nu sunt permise în siturile Natura 2000 potrivit dispoziţiilor articolului 22 al O.U.G. 57/2007.
Incapacitatea de a proteja speciile ameninţate şi aprobarea permiselor de exploatare în siturile Natura 2000 încalcă grav dispoziţiile Directivei Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice, ale Convenţiei de la Berna ratificată de România prin Legea 13/1993 şi ale O.U.G. 57/2007 – act normativ ce transpune în legislaţia română dispoziţiile Directivei 79/409/CEE privind protejarea păsărilor sălbatice şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice.
Exploatarea minieră la suprafaţă implică vibraţii masive, emisii de gaze, zgomot şi praf dens care, alături de defrişările la scară largă, ar distruge aceste zone protejate şi polua comunitatea (care se situează chiar la poalele muntelui, la o distanţă de mai puţde doi km). În plus, s-ar diminua semnificativ calitatea produselor agricoleşi a produselor de origine animalăde care depinde activitateaşi subzistenţa majorităţii populaţiei din comună. Pierderea biodiversităţii şi distrugerea ireversibilă a peisajului va împiedica orice investiţii viitoare în dezvoltarea fermelor care la momentul de faţă produc predominant lapte, fructe, legume şi miere. Direcţia de dezvoltare trasată în prezent pentru zonă – minerit la suprafaţă şi construirea infrastructurii asociate mineritului – nu corespunde potenţialului natural al zonei pentru dezvoltare durabilă şi nici nevoilor şi dorinţei populaţiei locale. Potenţialul imens al zonei pentru dezvoltarea turismului eco sau cultural (rezervaţiile naturale mai sus arătate, liniştea specifică Munţilor Apuseni, peisajul său mirific şi clădirile clasate ca monumente istorice) se va pierde pentru totdeauna dacă se va da undă verde ca aceste exploatări masive şi distructive să radă de pe faţa pământului un întreg masiv şi să afecteze structura clădirilor şi a monumentelor istorice prin vibraţii şi trafic intens permanent cu utilaje de mare capacîn imediata apropiere alocalităţii
Ambele companii mai sus arătate se află la momentul de faţă în procedura de evaluare a impactului asupra mediului (procedura EIM), coordonată de agenţia competentă de protecţie a mediului (APM). Acordurile de mediu vizate sunt absolut necesare pentru începerea exploatărilor, însă firmele exploatatoare au început deja trasarea drumurilor prin defrişări, fără nici un respect pentru faună sau floră. Numeroşi locuitori ai Ocolişului precum şi mai multe ONG-uri de mediu au monitorizat aceste proceduri şi au depus contestaţii detaliate la autorităţile competente protestând faţă de faptul că ambele proceduri s-au desfăşurat într-o totală lipsă de transparenţă; s-au încălcat astfel drepturile populaţiei locale şi ale publicului interesat la acces liber la informaţii, participare publică şi acces la justiţie. Aceste neregularităţi comise de către autorităţile competente de protecţie a mediului încalcă grav Directiva Europeană 85/337/EEC amendată de Directivele 97/11/EC şi 2003/35/EC privind evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private, Hotărârea de Guvern 1213/2006 care transpune în legislaţia română dispoziţiile Directivei 85/337/EEC precum şi Convenţia de la Aarhus privind accesul la informaţii, participarea publică şi accesul la justiţie pe probleme de mediu. Pentru a da numai un exemplu în acest sens, atunci când APM Alba a parcurs procedura EIM pentru SC Trans Bitum SRL, nu s-a făcut niciun anunţ public despre stadiul procedurii şi despre dreptul publicului de a depune comentarii, contestaţii şi propuneri la sediul Agenţiei.
Pe parcursul activităţilor lor de monitorizare, ONG-urile şi membri ai publicului interesat au adresat cereri de acces la informaţii de interes public la ANRM pentru a afla câte asemenea permise de exploatare s-au emis pentru zonă; numele companiilor deţinătoare; măsurile convenite pentru reabilitarea mediului şi pentru refacerea infrastructurii după închiderea minelor precum şi garanţiile financiare depuse de aceste companii pentru reabilitarea mediului după încetarea exploatării şi monitorizarea factorilor de mediu post-închidere. Aceste cereri de informaţii nu au primit nici un răspuns din partea ANRM.
Dat fiind statutul special de protecţie de care beneficiază zona, date fiind încălcările legislaţiei mai sus arătate,precum şi opoziţialocuitorilor zofaţă de aceste activităţi distructive, facem un apel către autorităţile cu rol decizional să evalueze dacă aprobările emise deja de ANRM sunt valide, solicitând în acest sens răspunsuri detaliate şi motivate, precum şi dispunerea unor măsuri cîn acest caz.
Date fiind neregularităţile care au apărut pe parcursul procedurilor EIM acum în desfăşurare sub coordonarea APM Alba şi date fiind riscurile serioase pe care aceste activităţi miniere le reprezintă pentru mediul înconjurător şi populaţia Ocolişului, facem un apel către autorităţile cu rol decizional să revoce de îndată orice permis de exploatare emis pe raza comunei şi să înceteze procedurile EIM aflate în curs. Solicităm de asemenea cu respect autorităţilor cu un rol decizional să se asigure că nu va mai fi emis niciun permis de exploatare în aceste arii protejate.
În situaţia în care actualele permise de exploatare şi oricare altele noi nu vor putea fi invalidate decât pe calea apelului la instanţele de judecată competente, suntem hotărâţi să ne adresăm acestor instanţe pentru a dovedi încălcările grave ale legislaţiei comise în cazul de faţă şi pentru a ne proteja mediul înconjurător, patrimoniul şi şansele la dezvoltare durabilă. Între timp vom sesiza constant autorităţile şi organismele naţionale şi internaţionale pentru a aduce la cunoştinţa acestora, dar şi a publicului larg, semnificaţia acestui sit, proiectele miniere ilegale propuse aici,precum şi nevoia urgentă de acţiune pentru a preveni distrugerea iminentă a surselor vieţii acestui loc, prezente şi viitoare.
Aşteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră
Cu stimă,
Dan Mercea
Preşedinte
Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu
Str. David Francisc, Nr. 10, int.5
Cluj-Napoca, Judetul Cluj
Tel/fax: 0264 599 204
Email: office@centruldemediu.ro
Ovidiu Guja
Preşedinte
Asociaţia Ecologică Lumea Verde
Str. Aurel Suciu nr. 63 ap. 1
Cluj-Napoca, Judeţul Cluj
Tel: 0744-799248
E-mail: lumeaverde@intech.ro
Csongor Kovacs
Preşedinte
Asociaţia Transilvania Verde
Cluj-Napoca, str. Decebal nr. 43.
O.P. 1., C.P. 1154.
Cluj-Napoca, Judeţul Cluj
Tel/Fax: 0264-450230
E-mail: office@greentransylvania.ro
David Eugen
Preşedinte
Asociatia Alburnus Maior
Str. Berk, Nr. 361
Rosia Montană, Judeţul Alba
Tel/fax: 0258 859 310
E-mail: alburnusmaior@ngo.ro
Luiza Boldiszar
Preşedinte
Asociaţia Eco Ruralis – în sprijinul ţăranilor ecologici şi tradiţionali
Strada David Ferenc, nr. 10, apartmanet 5
Tel/fax: 0264/599204
E-mail: ecoruralis@gmail.com
Dan Craioveanu
Vice-Preşedinte
Clubul Ecologic Transilvania
Str. Avram Iancu nr. 16, ap. 3
Cluj-Napoca, Judeţul Cluj
Tel: 0264 431626
E-mail: dan@ngo.ro
Radu Mititean
Director Executiv
Asociaţia turistică sportivă civică şi ecologistă
Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN)
Str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
Cluj-Napoca, Judeţul Cluj
Tel: 0744 576836
Email: office@ccn.ro
şi 128 de persoane fizice locuitori şi rezidenţi ai Comunei Ocoliş.
4. Din considerente ce ţin de protecţia datelor personale, lista completă conţinând semnăturile şi datele de identificare ale semnatarilor persoane fizice vă va fi transmisă numai prin poştă normală, solicitându-vă respectuos să păstraţi confidenţialitatea acestor date.
{mosloadposition user10}
