in vederea unui nou acord global privind clima
În cadrul conferinţei Naţiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice, care se desfăşoară la Poznań, în Polonia, în perioada 1-12 decembrie, Comisia Europeană şi statele membre UE au ca obiectiv accelerarea negocierilor internaţionale în vederea unui nou acord mondial privind clima şi vor insista asupra înregistrării unor progrese în mai multe domenii. Conferinţa de la Poznań marchează o etapă importantă a negocierilor internaţionale lansate la Bali în luna decembrie a anului trecut, care ar trebui să conducă la încheierea unui nou acord internaţional la sfârşitul anului 2009 la Copenhaga. Comisarul pentru mediu, dl Stavros Dimas, va participa la sesiunea la nivel înalt a conferinţei, prevăzută pentru perioada 11-12 decembrie.
„Criza financiară a subliniat cât de periculos este să ignorăm avertismentele evidente”, a afirmat comisarul. „Nu ne putem permite să repetăm această greşeală în cazul schimbărilor climatice, dacă dorim să evităm ca acestea să aibă, în deceniile următoare, consecinţe economice şi sociale grave, probabil catastrofale. Deşi este prea devreme să ne aşteptăm la progrese majore, conferinţa de la Poznań trebuie să realizeze trecerea de la discuţii exploratorii la negocieri concrete şi să transmită un semnal clar că întreaga lumea se îndreaptă în direcţia încheierii unui tratat ambiţios privind clima, peste un an, la Copenhaga.
Obiectivele principale ale UE privind noul acord mondial
Cadrul viitor, care va acoperi perioada următoare anului 2012, după expirarea obiectivelor privind emisiile ale Protocolului de la Kyoto, trebuie să beneficieze de o participare mondială şi să ofere o abordare exhaustivă şi ambiţioasă a problemei schimbărilor climatice. În „viziune sa comună”, ţările dezvoltate trebuie să îşi reducă drastic emisiile de gaze cu efect de seră până în 2020, oferind, în acelaşi timp, ţărilor în curs de dezvoltare sprijin tehnologic şi financiar pentru a evolua producând emisii reduse de dioxid de carbon şi să se adapteze efectelor schimbărilor climatice care sunt inevitabile.
UE consideră că încălzirea globală nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2°C nivelurile epocii preindustriale, deoarece există numeroase dovezi ştiinţifice care atestă că, dincolo de acest prag, riscul apariţiei unor schimbări climatice ireversibile, potenţial catastrofice, va deveni mult mai mare. Menţinerea limitei de 2°C implică faptul că volumul mondial al emisiilor trebuie să atingă nivelul maxim în 2020 şi că, până în 2050, acesta trebuie să fie cel puţin înjumătăţit faţă de nivelurile din 1990. Pentru a opri creşterea volumului mondial de emisii de gaze, ţările dezvoltate trebuie să îşi reducă, până în 2020, volumul colectiv de emisii cu 30% faţă de nivelurile din 1990, în timp ce naţiunile în curs de dezvoltare, în special marile economii emergente, ar trebui să ţină sub control creşterea volumului lor de emisii, menţinându-l cu 15-30% sub nivelul preconizat pentru 2020 în condiţii economice obişnuite.
Priorităţile conferinţei de la Poznań
Conferinţa de la Poznań constituie o ocazie excelentă de a trage concluziile negocierilor de până acum, de a le accelera ritmul, de a înregistra progrese suplimentare şi de a pune baze solide pentru ultimul an de negocieri.
UE va insista asupra realizării următoarelor rezultate principale:
– un acord privind un program de lucru clar, în scopul orientării negocierilor în 2009, inclusiv o eventuală reuniune ministerială extraordinară spre jumătatea anului;
– progrese în direcţia adoptării unei „viziuni comune” extinse de acţiune în cooperare, inclusiv obiectivele pentru 2020 şi 2050;
– o evaluare aprofundată a modului în care poate fi îmbunătăţit şi consolidat Protocolul de la Kyoto; este posibilă şi poate fi implementată imediat o decizie de raţionalizare a gestionării mecanismului de dezvoltare curată prevăzut de Protocolul de la Kyoto, un important canal de finanţare şi sprijin tehnologic pentru o dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon în ţările în curs de dezvoltare;
– o decizie fermă privind punerea în funcţiune, cât mai curând posibil, a Fondului de adaptare din cadrul Protocolului de la Kyoto, pentru ţările în curs de dezvoltare, prin soluţionarea problemelor sale iniţiale.
Sesiunea la nivel înalt a conferinţei se va axa pe dezvoltarea unei viziuni comune şi pe modalităţile de finanţare a viitorului acord. Aceasta va fi precedată pe 8-9 decembrie de o reuniune internaţională a miniştrilor de finanţe la Varşovia.
Dat fiind că s-a ajuns deja la un consens global în ceea ce priveşte faptul că noul tratat trebuie să soluţioneze problema despăduririi din zonele tropicale – sursă a 20% din emisiile mondiale – Comisia Europeană va promova propunerile sale recente de reducere la jumătate a despăduririlor tropicale până în 2020 şi de stopare a reducerii suprafeţelor împădurite ale planetei până în 2030. Ea propune, printre altele, stabilirea unui mecanism mondial privind carbonul forestier pentru a sprijini ţările în curs de dezvoltare (a se vedea IP/08/1543).
Pachetul de măsuri al UE privind clima şi energia
EU şi-a afirmat poziţia de lider, angajându-se ca până în 2020 să îşi reducă emisiile cu cel puţin 20% faţă de nivelurile din 1990 şi cu până la 30% în condiţiile în care alte ţări dezvoltate se angajează să efectueze reduceri similare în cadrul noului acord mondial.
Pachetul legislativ privind clima şi energia propus de Comisie în ianuarie 2008 va contribui în mare parte la atingerea de către UE a acestor obiective. Pachetul de măsuri se află în faza finală a negocierilor şi se regăseşte pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European din 11-12 decembrie, care coincide cu sesiunea la nivel înalt a conferinţei de la Poznań.
Context
Conferinţa reuneşte cele 192 de părţi semnatare ale Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), printre care se numără şi Statele Unite, precum şi cele 183 de părţi semnatare ale Protocolului de la Kyoto. Comunitatea Europeană, precum şi toate statele membre sunt părţi semnatare ale ambelor.
În cadrul dezbaterilor la nivel înalt, delegaţia UE va fi condusă de „troica” compusă din ministrul francez al ecologiei, dl Jean-Louis Borloo, ministrul ceh al mediului, dl Martin Bursik şi comisarul Dimas.
Informaţii suplimentare:
//ec.europa.eu/environment/climat/poznan_08.htm
MEMO/08/747
{mosloadposition user10}
