Vara anului 2023 a adus noi recorduri de căldură care au epuizat mai ales populația marilor centre urbane și în special a Capitalei, unde potrivit Institutului Național de Statistică, fiecare locuitor are în medie un pic peste 20 de metri pătrați de spațiu verde.
VEGO Holdings (Virtual Environment Generation & Optimization), una dintre cele mai mari companii de tehnologie și proiectare în construcții, de la urbanism, arhitectură, structură, la infrastructură și instalații din România, a creat șapte modele de dezvoltare urbană care ar permite scăderea temperaturii medii în București cu până la 3-4 grade Celsius, în următorii ani, în condițiile unui buget multianual suportabil pentru autoritățile locale.
”Am explorat potențialul diverselor strategii de răcire urbană în contextul schimbărilor climatice și a efectului de insulă termică. Strategiile discutate includ plantarea de copaci, crearea de micro-lacuri, utilizarea materialelor cu albedo ridicat, instalarea panourilor solare și fotovoltaice, implementarea acoperișurilor verzi și grădinilor suspendate, precum și optimizarea planificării urbane. Evaluarea se bazează pe beneficiile oferite de fiecare strategie, precum absorbția carbonului, ameliorarea temperaturii și calitatea vieții. În București, implementarea acestor măsuri ar putea duce la o scădere estimată de 2-3 grade Celsius în perioadele de caniculă”, explică Virgil Profeanu, fondatorul VEGO Holdings.
Iată cele șapte modele de dezvoltare urbană propuse de VEGO Holdings, care pot fi consultate pe larg în studiul “Strategii de Răcire Urbană: Beneficii și Aplicații pentru Combaterea Efectului de Insulă Termică în București”, disponibil aici:
1. Creșterea numărului de copaci, uzine de răcire a metropolelor, pentru a stimula fenomenul de răcire naturală prin transpirația frunzelor acestora. Fotosinteza contribuie la stocarea energiei solare sub formă de masă lemnoasă, iar capacitatea copacilor de a transforma CO2 în oxigen contribuie la un aer mai curat și un mediu mai sănătos. Impact estimat: 0,8-1°C.
2. Crearea de micro-lacuri de până la 100 de metri pătrați peste tot în Capitală. Un micro-lac cu această suprafață ar putea reflecta aproximativ 1,200 kWh de radiație solară într-o zi însorită de vară. Vaporii rezultați din evaporarea apei din micro-lacuri pot genera curenți ascendenți. Acești curenți nu doar că răcesc aerul imediat deasupra lacului, dar contribuie și la schimbul de aer cu straturile mai reci ale atmosferei. În orașe unde există mai multe astfel de micro-lacuri, acest efect poate fi amplificat, oferind un microclimat mai agreabil. Impact estimat: 0,5°C.
3. Albirea suprafețelor de culori închise, precum asfaltul. Un pavaj sau acoperiș alb reflectă de până la 17 ori mai multă energie solară decât cele de culoare neagră sau închisă, în decurs de 12 ore. Evident, beneficiul dispare noaptea, în absența luminii solare. Impact estimat: 1-1,2°C.
4. Extinderea programelor de instalare de panouri solare și fotovoltaice la nivel municipal, care prin absorbția directă a energiei solare și transformarea acesteia în energie electrică sau termică, nu numai că reduc dependența de combustibilii fosili, ci și minimizează încălzirea locală, având astfel un dublu avantaj. De exemplu, panourile fotovoltaice pot transforma în mod efectiv 2,400 kWh de energie solară pe o suprafață de 100 mp într-o singură zi însorită. Prin această transformare, energia care altfel ar fi fost absorbită și convertită în căldură, acum devine energie utilă, contribuind astfel la răcirea zonelor urbane. Impact estimat: 0,3-0,5°C.
5. Crearea de acoperișuri verzi și grădini suspendate cu trei efecte imediate: izolarea termică a blocurilor atât iarna dar mai ales vara, absorbția de energie solară datorită procesului natural prin care plantele absorb și eliberează apă, având un efect răcoritor asupra mediului, ceea ce conduce la răcorirea ambientală, respectiv crearea de beneficii ecologice precum filtrarea poluanților din aer, reducerea scurgerilor de apă de ploaie și crearea unor microhabitaturi pentru biodiversitate. Impact estimat: 0,6-0,8°C.
6. Implementarea de strategii de planificare urbană care să favorizeze circulația aerului și crearea de spații verzi. Clădirile înalte și coridoarele dintre ele pot juca un rol crucial în acest sens, creând “curente de aer de canion” care favorizează fluxul aerului și răcirea acestuia. În consecință, o abordare verticală a construcției clădirilor, cu accent pe înălțime mai degrabă decât pe extinderea orizontală, lasă mai mult spațiu liber pentru vegetație. Impact estimat: 0,2-0,3°C.
7. Crearea de cordoane și garduri verzi în locul gardurilor și a zidurilor. Pe baza unei simpliste înlocuiri a gardurilor tradiționale de beton cu copaci plantați la o distanță de 7 metri unul față de altul, calculele ne arată că beneficiile pot fi uluitoare: În decurs de 30 de ani, introducerea a aproximativ 142.860 de copaci în București ar rezulta în absorbția a peste 345.998,9 tone de CO2. Acest lucru are implicații majore în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, plus că în afara de absorbția de carbon, copacii ajută la filtrarea aerului, la reducerea poluării fonice și la oferirea de habitate pentru faună. Impact estimat: 0,2-0,3°C.
Însumând impactul fiecărei măsuri, obținem o reducere estimată a temperaturii de aproximativ 3,6-4,1°C, în condițiile în care aceste estimări sunt bazate pe datele și informațiile disponibile la acest moment. Eficiența reală a strategiilor poate varia în funcție de specificul fiecărui oraș, condițiile climatice și implementarea efectivă a soluțiilor propuse.
