În vreme ce România continuă să se mențină pe primele locuri în Uniunea Europeană în privința mortalității infantile, situația din Republica Moldova este chiar mai dramatică, riscul de deces al copiilor sub un an fiind de douӑ ori mai mare față de media U.E. (8,7 decese la 1.000 de născuți vii). Una dintre cauze este comună: incidența crescută a nașterilor în rândul mamelor adolescente. Circa 1 din 10 nou-nӑscuţi din România provin din mame adolescente, aşa cӑ nu este surprinzӑtor faptul că aproape un sfert dintre mamele sub 18 ani din U.E. (23%) trăiesc în ţara noastrӑ. Din cele 199.720 de nașteri înregistrate în România în 2019¹, 749 provin de la fete sub 15 ani și 17.933 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani.
În ceea ce privește Republica Moldova, 1.908 de copii s-au născut din mame cu vârsta sub 20 de ani în 2019, conform datelor provizorii furnizate de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova.²
Salvați Copiii România, alături de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC), lansează, cu sprijinul companiei farmaceutice MSD România, cea mai amplă intervenție în sănătate publică pentru creșterea accesului la servicii medicale, educaționale și sociale pentru adolescente însărcinate, mame adolescente și copii sub 5 ani din zone rurale defavorizate din România și Republica Moldova.
„Mortalitatea infantilă și maternă, precum și maternitatea timpurie continuă să fie fenomene dramatice, ale căror cauze sunt atât socio-culturale, cât și medicale. De aceea, este vitală prevenirea acestora în comunitățile vulnerabile, acolo unde adolescentele nu au acces la educație medicală și la servicii medicale de bază. Conceptul intervenției are la bază câteva dimensiuni cheie: proximitate, calitate, caracterul integrat, implicare multisectorială și, nu în ultimul rând, durabilitate. Cu ajutorul experților locali dorim să aducem servicii de calitate cât mai aproape de adolescentele însărcinate, mamele adolescente și copiii lor și să le oferim acces la servicii integrate (medicale, sociale, educaționale), adaptate nevoilor lor”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Implementat ca parte a iniţiativei globale MSD for Mothers, proiectul are o valoare de peste 1.400.000 USD și se va desfășura pe o perioadă de 3 ani (2021-2024). Suma alocată reprezintă cea mai mare investiție într-un proiect de responsabilitate socială corporativă (CSR) a unei companii farmaceutice din România și una dintre cele mai mari investiţii sociale private, din domeniul sănătăţii. Acest proiect vine în completarea demersurilor de reducere a mortalității materne susținute de MSD România încă din 2016.
Proiectul ținteşte un număr de circa 6.300 de beneficiari (adolescentele însărcinate sau cu risc de sarcini nedorite, mame minore și copii cu vârsta de până la 5 ani) din județele cele mai sărace ale celor două țări și cu cele mai mari incidențe ale sarcinilor la adolescente.
Printre obiectivele intervenției se numără:
- îmbunătățirea stării de sănătate a 1.800 de adolescente (1.500 în România și 300 în Republica Moldova) în timpul sarcinii și reducerea cazurilor de mortalitate infantilă.
- reducerea numărului de sarcini nedorite, prin consiliere și educație pentru 4.500 de adolescente din zone rurale defavorizate (3.500 în România și 1.000 în Republica Moldova).
- crearea de parteneriate cu instituțiile relevante la nivel local și național pentru găsirea de soluții în vederea asigurării accesului la servicii socio-medicale de calitate pentru gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate și prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor.
”Prin acest proiect, ne propunem să contribuim atât la prevenirea sarcinilor în adolescență, cât și la asigurarea de servicii medicale de calitate în cazul apariției sarcinii și a nașterii în adolescență. Mizăm pe o intervenție sistemică, care să îmbunătățească cooperarea principalelor sectoare responsabile – educație, protecție socială, sănătate. În același timp, vom informa și sensibiliza societatea în vederea schimbării percepției față de educația sexuală și vom face pledoarie pentru realizarea acesteia în cadrul învățământului general obligatoriu, conform standardelor OMS. Ne dorim ca fiecare adolescent și adolescentă să-și poată dezvolta competențele necesare prevenirii comportamentelor sexuale riscante și abuzive, toate acestea într-un mediu sigur, prietenos, respectuos, liber de prejudecăți și blamare”, a declarat Vasile Coroi, Director executiv al Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova.
Pandemia de COVID-19 a pus noi bariere în ceea ce privește accesul la servicii medicale, crescând riscul maternal și adâncind distanța dintre populația vulnerabilă și serviciile de sănătate esențiale. În acest context, nevoia de prioritizare a sănătății materne și de consolidare a incluziunii și a accesului la servicii de sănătate esențiale, precum și la serviciile de sănătate a reproducerii și sănătatea maternă pentru populațiile vulnerabile este mai stringentă ca niciodată.
“Sunt recunoscute efectele nefavorabile ale cercului vicios prin care mamele minore și copiii lor se pot adânci în sărăcie, vulnerabilitate, dependență și marginalizare socială în lipsa accesului la servicii adecvate, la momentul oportun. Proiectul își doreste ruperea acestui cerc vicios pentru tânăra generație. Inițiativa MSD for Mothers va avea un impact imens la nivelul societății prin consolidarea sistemului de sănătate din perspectiva accesului la servicii de sănătate maternă și protejarea viitorului tinerelor fete, mamelor și copiilor, precum și al comunităților din care fac parte”, a declarat Kostas Papagiannis, Managing Director MSD România.
Salvați Copiii are deja o rețea de profesioniști în zonele rurale, care vor contribui cu adevărat la succesul proiectului, datorită experienței lor în furnizarea de asistență specializată pentru fetele și femeile însărcinate și adolescenți.
Date de context
- Conform Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie. Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește. Cauzele acestui fenomen sunt variate şi adesea asociate. Cel mai adesea este vorba de distanța mare faţӑ de cabinetele medicale, lipsa resurselor pentru a plăti transportul, lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii sau necunoaşterea faptului cӑ, prin efectul legii, ele capătă automat statut de asigurat în sectorul public de sănătate, cu drepturi specifice, odată ce devin însărcinate.
- Fenomenul maternității precoce nu este neapărat unul întâmplător, anumite tinere mame având un risc mult mai mare de a da naştere mai multor copii la vârste fragede. În România, din 749 de mame cu vârsta sub 15 ani, 720 se aflau la prima naștere, iar 29 chiar la a doua naștere, adică aproape 4%. Pe segmentul 15 – 19 ani, dintre 17.933 de mame precoce, 74% se aflau la prima naștere, 21% erau la a doua naștere și 4% la a treia naștere. În plus, un număr deloc neglijabil de adolescente sub 19 ani erau la a patra naștere (70) sau chiar la al cincilea copil (11). Acest fapt indicӑ o nevoie neacoperitӑ de servicii și cronicizatӑ, o ignorare din partea societӑţii a fetelor aflate în situații de vulnerabilitate.
¹ Date statistice corectate cu reședința pentru anul 2019, INS.
² Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, date provizorii pentru anul 2019.
