Românii continuă să aibă încredere și sentimente pozitive față de politicile Uniunii Europene și prioritățile noii Comisii Europene, consideră în mod majoritar că Uniunea se îndreaptă în direcția bună, dar și că ar trebui să aibă resurse financiare mai mari pentru realizarea obiectivelor sale politice, apreciază că principalele provocări cu care se confruntă Europa sunt imigrația, terorismul și schimbările climatice și, în majoritatea lor, sunt de părere că existența știrilor sau informațiilor care denaturează realitatea sau sunt false reprezintă o problemă pentru democrație în general. Acestea sunt câteva dintre concluziile celui mai recent raport național Eurobarometru pentru România.
Cea mai bună realizare a Uniunii Europene este considerată de către români libera circulație a cetățenilor, bunurilor și serviciilor în interiorul Uniunii, ea fiind menționată într-o pondere similară cu media UE (RO: 26%; UE28: 25%). La nivel european, pacea între statele membre UE este considerată realizarea cea mai importantă (UE28: 34%, RO: 18%).
La fel ca în anul precedent, imaginea pe care o au aproximativ jumătate dintre români despre Uniunea Europeană este foarte pozitivă și destul de pozitivă, viitorul Uniunii fiind privit în mod optimist de peste două treimi dintre români (71%, în scădere cu 8 puncte procentuale față de 2018), peste media europeană de 58% (aceeași ca în anul precedent).
Aproximativ jumătate dintre români (52%, în creștere cu 3 puncte procentuale) cred că, în general, Uniunea Europeană se îndreaptă în direcţia corectă. Ca și în ultimii doi ani, procentul acestora este sensibil mai mare decât media europeană (UE28: 31%).
Țările care înregistrează un nivel ridicat de încredere în privinţa direcţiei Uniunii Europene sunt Irlanda (54%), România (52%) și Croația (51%). La polul opus, ţările care consideră actuala direcţie ca fiind greşită sunt Belgia (62%), Grecia (61%) și Franța (60%).
63% dintre români (mult peste media UE28: de 40%) consideră că Uniunea Europeană ar trebui să aibă resurse financiare mai mari, având în vedere obiectivele sale politice, România clasându-se a doua, după Cipru (70%), în lista țărilor ce împărtășesc această opinie.
Din perspectiva bugetului Uniunii Europene, prioritizarea obiectivelor și domeniilor de interes diferă în rândul românilor față de media înregistrată la nivel european. Astfel, apărarea și securitatea, precum și politica economică și monetară, sunt primele domenii menționate în care atât românii, cât și europenii, consideră că se cheltuie cea mai mare parte a bugetului.
Românii clasează pe primele locuri domeniile în care ar trebui să crească investițiile din bugetul UE după cum urmează: (i) ocuparea forței de muncă, (ii) educația, formarea, cultura și media și (iii) agricultura și dezvoltarea rurală. La nivelul Uniunii Europene, prioritatea referitoare la schimbările climatice și protecția mediului este considerată a fi mai importantă decât cea legată de educație, formare, cultură și media, iar agricultura este devansată de acestea.
Dezvoltarea energiei din surse regenerabile este primul obiectiv al noului Pact ecologic european, introdus ca una din prioritățile principale ale Comisiei von der Leyen. 34% dintre români menționează acest obiectiv ca fiind prioritar noului Pact, în timp ce la nivel european acesta este primul menționat de 54% dintre respondenți. 36% dintre români consideră combaterea deșeurilor din materiale plastice și abordarea problemei materialelor plastice de unică folosință drept un obiectiv prioritar, alături de sprijinirea fermierilor din UE prin acordarea unei remunerări corecte cu scopul de a furniza europenilor alimente accesibile și sigure.
Aceste obiective reprezintă atât pentru români, cât și pentru europeni în general, principalele priorități pe care ar trebui să se concentreze noul Pact ecologic european.
Mai mult de șase din zece români declară că tind să aibă încredere în Parlamentul European (66%, în ceștere cu 6 puncte procentuale față de 2018), un procent mai mare decât media europeană (UE28: 51%). Comisia Europeană și Consiliul European sunt următoarele instituții investite cu încredere din partea românilor: 63%, respectiv 58%. Se poate spune că românii se raportează la toate instituțiile europene cu mai multă încredere decât europenii. Cea mai mare diferență de percepție se înregistrează în cazul Consiliului Uniunii Europene, instituție față de care românii tind să aibă încredere într-o pondere de 57%, cu 21 de puncte procentuale mai mult decât media Uniunii (UE28: 36%).
În ceea ce privește percepția asupra obiectivității informațiilor legate de Uniunea Europeană prezentate în mass-media, 57% dintre români consideră că informațiile prezentate la televizor sunt obiective. Similar, informațiile prezentate la radio sunt percepute, de unul din doi români, ca fiind obiective, cu procente de 53% și 48-50% înregistrate pentru presă scrisă, respectiv internet (site-uri generale, rețele sociale).
La nivel european, se înregistrează procente similare în ceea ce privește obiectivitatea informațiilor legate de Uniune prezentate prin intermediul TV, radio și presă scrisă. Diferențe notabile se înregistrează în ceea ce privește internetul, 33% dintre europeni apreciind că rețelele de socializare oferă informații obiective (comparativ cu RO: 50%) și, respectiv, 42% pentru paginile de internet (comparativ cu RO: 48%).
Atât românii, cât și cetățenii Uniunii Europene consideră că știrile și informațiile care denaturează realitatea sau sunt false sunt deseori întâlnite și reprezintă chiar o problemă la nivel național, acestea fiind menționate de aproximativ șapte persoane din zece (deseori întâlnite – RO: 72%; UE28: 69%; reprezintă o problemă – RO: 72%; UE28: 74%).
Chiar dacă acest gen de știri și informații sunt ușor de identificat în accepțiunea respondenților (RO: 71%; UE28: 58%), românii sunt de părere că existența știrilor sau a informațiilor care denaturează realitatea sau a celor false reprezintă o problemă pentru democrație în general, într-o pondere cu doar 5pp mai mică decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene (RO: 74%; UE28: 79%).
Informații suplimentare în raportul național Eurobaromentru aici.
