Dar nu prin brutalitate faţă de animale
Declaraţia Membrului Parlamentului European, DACIANA SARBU şi a Organizaţiei Internaţionale pentru Protecţia Animalelor VIER PFOTEN
Astăzi, 7 martie, în şedinţa plenară a Camerei Deputaţilor din România, va fi dezbătută o nouă modificare a legii privind câinii comunitari. Membrul Parlamentului European, Daciana Sarbu, membru al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Fundaţia Internaţională pentru Protecţia Animalelor VIER PFOTEN fac urmatoarele observaţii cu privire la ultima încercare de a modifica Legea privind Câinii Comunitari în Parlamentul României, în ceea ce priveşte eutanasierea animalelor sănătoase, declarând următoarele:
– Modificarea prevăzută a legii este inacceptabilă din motive etice, sociale şi economice
– Legea care urmează să fie modificată nu este sustenabilă
– Această dezvoltare este contrară Accepţiunii europene privind animalele ca fiinţe sensibile (Art. 13 TFEU); un principiu de bază care trebuie să fie respectat şi de statele membre
– Paragraful revizuit este neprofesional din punct de vedere tehnic şi inoperabil
Până în prezent, situaţia legală impune evitarea eutanasierii animalelor sănătoase şi susţinerea demersului de "prindere, sterilizare,eliberare", dezvoltat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru prevenirea controlului rabiei, care nu este doar demersul acceptat la nivel european, în urma principiului proprietăţii responsabile, ci , din punct de vedere ştiinţific, este principiul de bază pentru strategiile de soluţionare durabile împotriva suprapopulării canine în Europa.
Siguranţa cetăţenilor este un obiectiv esenţial pentru oricare stat membru al UE. Nu trebuie să mai existe oameni ucişi sau răniţi pe străzi de câinii comunitari, iar acest lucru trebuie să fie implementat în cel mai scurt timp posibil, aplicând o lege corectă, echilibrată, de inspiraţie europeană. Însă o astfel de lege nu poate fi bazată pe brutalitatea faţă de animale.
Această modificare a Legii româneşti va reprezenta un pas înapoi în trecut, materializată în cruzime şi brutalitate împotriva câinilor comunitari. Copiii vor asista la scene brutale pe străzi, turiştii nu vor mai reveni în România, datorită acestei situaţii nefericite, deoarece cetăţenii europeni consideră animalele ca fiinţe sensibile, conform prevederilor Tratatului de la Lisabona. Un alt principiu al Tratatului de la Lisabona este durabilitatea măsurilor care nu vor fi respectate prin această reglementare…
Soarta a mii de creaturi va depinde de viziunea personală şi de bibliografia personală a unui singur factor decizional, primarul. Decizia primarului nu este controlată nici prin reglementări, nici din punct de vedere al aplicabilităţii. De asemenea, nu va exista nici o bază legală pentru cetăţeni. Acest element pur subiectiv şi prin urmare caracterul arbitrar al unei reglementări legale nu este profesional.
De asemenea, în practică, aceasta va duce la o situaţie haotică pentru cetăţeni. Proprietarii câinilor vor trebui să se deplaseze alături de animale pentru a le proteja, iar după fiecare alegere la nivel local situaţia se poate schimba în mod dramatic. În cadrul textului, Organizaţiile pentru Protecţia Animalelor au fost declarate ca instituţii care trebuie să fie evitate. Iar în final, proiectul nu include nici o informaţie privind soarta câinilor sterilizaţi. Prin urmare si aceştia pot fi eutanasiaţi? Această abordare contravine unei proceduri legislative dezvoltate în mod democratic, constituţional, corespunzător şi profesionist, în spiritul european.
În final, din punct de vedere economic, sumele de zeci de milioane de euro pentru sectorul public şi privat au fost cheltuite în zadar pentru sterilizarea câinilor care pot fi ucişi pe baza acestei legi. Pe baza experienţelor din trecut este bine cunoscut faptul că fiecare model de operaţiuni care implică animalele comunitare duce la suferinţa din adăposturi şi fraudă, acesta fiind un aspect real. România are nevoie urgentă de o lege pentru a administra situaţia câinilor comunitari în mod corect şi pentru a proteja cetăţenii, însă o astfel de lege trebuie să fie echilibrată, completă şi bine gândită, oferind siguranţă oamenilor şi un tratament uman pentru animale.
FAPTE
Procedura Legislativă PL 912
Marţi, 2 martie, Legea privind animalele comunitare din România PL 912, a fost dezbătută de Comisia pentru administraţia publică din cadrul Camerei Deputaţilor. Trei reguli de bază privind administrarea câinilor comunitari sunt stabilite pe baza metodei "prindere, sterilizare, eliberare", însă o aşa numită comisie de experţi a trimis o modificare de bază a acestei abordări. Comisia a luat decizia ca "după 14 zile, câinii vor fi eutanasiaţi sau sterilizaţi, în funcţie de decizia Consiliului local (municipalitatea)". Amendamentele proiectului de lege PL 912, propuse de prefectul din Bucureşti, au fost aprobat cu o măsură ilegală, textul său fiind adoptat de comisia pentru administraţia publică la data de 2 martie.
Uciderea câinilor sănătoşi şi Eutanasierea
Termenul de "eutanasiere" este adesea folosit pentru uciderea în masă a câinilor sănătoşi. Însă termenul eutanasiere, folosit în Europa, are nevoie de un diagnostic veterinar şi trebuie să fie efectuată de un medic veterinar. Uciderea animalelor sănătoase înseamnă crimă.
Cea mai mare majoritate a cetăţenilor europeni nu mai acceptă uciderea animalelor comunitare.
Prindere Castrare Eliberare (PCE)
Acest demers, denumit de asemenea CRA (Controlul Reproducerii Animalelor) reprezintă metoda de prindere a animalelor comunitare, castrarea acestora în cel mai mare procent posibil şi eliberarea controlată, acest demers fiind adeseori efectuat împreună cu serviciul local de medicină veterinară şi cu ONG –urile. Motivul acestei metode este factorul de durabilitate conform căruia în regiunea respectivă nu se va mai dezvolta o nouă generaţie.
Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă că în momentul în care animalele sunt eliminate prin ucidere sau prin închiderea într-un adăpost, va exista întotdeauna o nouă generaţie a grupului după 4-5 ani. Prin urmare, metoda PCE este cea mai sustenabilă metodă.
Baza etică a Politicii Europene de Protecţie a Animalelor: cele Cinci Libertăţi şi Proprietatea Responsabilă
5 libertăţi:
– accesul la apa şi la hrană care să asigure sănătatea deplină şi vigoarea;
– un mediu înconjurător adecvat, care să asigure adăpostul şi libertate de miscare;
– asigurarea asistentei medicale;
– libertatea de a exprima comportamente fireşti – spatiu adecvat şi facilităţi, compania altor animale din aceeaşi specie;
– eliberarea de frică şi stres – condiţii şi tratamente care să preîntâmpine suferinţele mentale.
Deţinerea responsabilă: motto-ul pentru deţinătorul de animale de companie în acest deceniu. Presupune evitarea cruzimii şi disconfortului, păstrarea demnităţii animalelor, prevenirea bolilor, nutriţie optimă, adăpostul şi luarea în considerare a plăcerilor animalelor. Include totodată evitarea deranjării altor animale şi fiinţe umane. Saunders Comprehensive Veterinary Dictionary, 3 ed. © 2007 Elsevier, Inc. All rights reserved)
Articolul 13 Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
In formularea si implementarea politicilor Uniunii Europene privind agricultura, pescuitul, transportul, pieţele interne, cercetărea, dezvoltarea tehnologica şi a politicilor spaţiale ale Uniunii, Uniunea si membrii sai vor acorda intreaga lor atentie cerintelor de bunastare ale animalelor, deoarece acestea sunt fiinte cu drept la viata. Totodata, vor respecta prevederile legislative sau administrative si obiceiurile statelor membre, indeosebi cele legate de riturile religioase, traditiile culturale sau mosternirea regionala.
Articolul 3.3 Tratatul Uniunii Europene
„… Uniunea acţionează pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creştere economică echilibrată şi pe stabilitatea preţurilor, pe o economie socială de piaţă foarte competitivă, vizând ocuparea deplină şi progresul social, precum şi un nivel ridicat de protecţie şi de îmbunătăţire a calităţii mediului."
