România ar trebui să facă eforturi mai mari pentru a întări capacitatea administrativă, să acţioneze pentru a îmbunătăţi stabilitatea macro-economică, pentru a reduce substanţial birocraţia excesivă în scopul îmbunătăţirii mediului de afaceri. De asemenea, ar trebui să îşi îmbunătăţească calificările şi să modernizeze piaţa muncii în efortul de a ajunge la nivelul celorlalte state ale Uniunii Europene, spune un raport al Comisiei Europene publicat ieri.
Analiza face parte din ultimul Raport Strategic al Comisiei despre Strategia de la Lisabona care vizează creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Raportul va fi înaintat liderilor Uniunii Europene la Consiliul European de primăvară, care se va desfăşura în martie 2008. Consiliul va fi invitat să adopte formal recomandări vizând sprijinul fiecare Stat Membru pentru orientarea eforturilor lor către reforme prioritare. Odată adoptate, aceste recomandări reprezintă viziunea comună a Statelor Membre fata de ceea ce fiecare trebuie sa întreprindă.
Programul Naţional de Reformă este un parte cheie a strategiei României de reformă post-aderare, iar implementarea sa cu succes depinde de implementarea politicilor in concordanta cu priorităţile stabilite. În raportul său, Comisia este de acord cu abordarea propusă de România de a-si etapiza reformele, stabilind bazele pentru continuarea lor ulterioara. Cu toate acestea, în domeniile critice, precum consolidarea capacităţii administrative şi îmbunătăţirea mediului de afaceri, Comisia apreciază că politicile ar fi putut fi mai ambiţioase.
În viziunea Comisiei, Programul Naţional de Reformă al României (PNR) se axează asupra obiectivelor potrivite pentru a maximiza creşterea economică şi crearea unor locuri de muncă de calitate şi mai numeroase. Comisia a identificat drept elemente pozitive în procesul de reformă din România:
– iniţiativele îndreptate către implementarea unui cadru bugetar pe termen mediu
– reducerea costurilor de munca nesalariale
– reforma politicilor de cercetare.
Economia românească are rezultate demne de luat în considerare, dar Comisia recomandă ca România să abordeze vulnerabilităţile macro-economice urmând o politică fiscală bine reglementată şi grăbind reformele structurale pentru a-şi consolida competitivitatea. Astfel, România se va afla într-o poziţie bună pentru a-şi susţine ritmuri mari de creştere pe termen mediu şi lung. Politicile din PNR ale căror puncte deficitare trebuie abordate cu prioritate sunt: consolidarea capacităţii administrative, evitarea supraîncălzirii, îmbunătăţirea planificării bugetare şi a calităţii cheltuielilor; reducerea birocraţiei excesive, activarea ofertei de forţă de muncă şi creşterea pregătirii acesteia.
În acest context, Comisia a recomandat ca România:
– sa-şi consolideze urgent capacitatea administrativă la nivelul central şi local prin îmbunătăţirea reglementărilor, a controlului şi a capacităţii de implementare;
– să evite ca politica fiscală pro-ciclică să conţină deficit de cont curent în creştere şi presiunile inflaţioniste, să păstreze creşterea nivelului de salarizare în raport cu creşterea productivităţii şi să îmbunătăţească planificarea şi execuţia bugetară, la fel şi calitatea finanţelor publice revăzând componenţa cheltuielilor publice şi reducând şi redirecţionând ajutorul de stat către obiective orizontale;
– să adopte măsuri urgente, pentru a reduce substanţial procedurile administrative şi întârzierile în obţinerea autorizaţiilor, ca parte a unei politici de reglementare mai coerente pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, fapt care va ajuta lupta împotriva corupţiei;
– să implementeze o abordare integrată în ceea ce priveşte creşterea numărului de locuri de muncă, a gradului de ocupare şi a productivităţii, în special, prin accelerarea reformelor sistemului educaţional care să răspundă mai bine nevoilor pieţei de muncă prin reducerea abandonului şcolar timpuriu, prin creşterea semnificativă a participării adulţilor în educaţia şi formarea permanentă; şi prin transformarea agriculturii de subzistenţă/ semi-subzistenţă în locuri de muncă durabile.
Comisia propune recomandări numai acolo unde identifică o provocare majoră şi unde consideră că Statul Membru vizat trebuie să-şi intensifice eforturile pentru a face faţă provocării. Aceste recomandări specifice de ţară, adoptate mai întâi de Comisie în decembrie 2006, vor fi înaintate Consiliului pentru aprobare.
Mai mult decât atât, Comisia punctează domenii în care este nevoie de un efort deosebit şi care pot conduce la recomandări în viitor. În consecinţă, din punctul de vedere al Comisiei, este foarte important ca România să se concentreze asupra:
– continuării adoptării de măsuri care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, în special cu privire la riscurile potenţiale ale suficientei şi sustenabilităţii pensiilor;
– susţinerea măsurilor care să soluţioneze problema fragmentării bazei de cercetare, asigurându-se în acelaşi timp că finanţarea suplimentară a cercetării publice produce schimbări efective; implementând politica de cercetare şi dezvoltare naţională şi strategia de inovare; şi monitorizând în mod regulat rezultatele lor;
– urmărirea unei abordări integrate a dezvoltării infrastructurii şi lansarea TIC;
– intensificarea eforturilor de a controla munca la negru;
– îmbunătăţirea eficienţei şi a acoperirii geografice a serviciilor publice de ocupare a forţei de muncă, în special asistarea grupurilor vulnerabile.
Context:
In cadrul summit-ului de la Lisabona din Martie 2000, liderii Uniunii Europene au agreat o nouă strategie de modernizare a Europei, pe baza consensului între Statele Membre. Aceasta a devenit cunoscută ca "Strategia de la Lisabona". După rezultate iniţiale moderate, Strategia de la Lisabona a fost re-orientată spre creştere economică şi crearea de locuri de muncă, fiind simplificată şi relansată în 2005. Strategia este organizată în jurul unor cicluri de 3 ani. În prezent strategia contribuie la îmbunătăţirea situaţiei economice a Europei.
Strategia se bazează pe un parteneriat strâns între Comisie şi Statele Membre, cu o diviziune clară a responsabilităţilor şi cu un accent puternic asupra maximizării sinergiilor între Comunitate şi nivelele naţionale dar şi între diferite domenii de politică economică. Statele Membre, adoptă la nivel naţional reforme bazate pe Programele Naţionale de Reformă prezentate în 2006, pornind de la liniile directoare integrate ("Integrated Guidelines") aprobate colectiv de toate statele membre în 2005 şi care trebuie revăzute în 2008. Aceste Programe Naţionale de Reformă acoperă o perioadă de trei ani. România a prezentat Comisiei Programul său Naţional de Reformă în iulie 2007.
În fiecare an, Statele Membre întocmesc rapoarte privind implementarea Programelor lor Naţionale de Reformă. România a prezentat primul său raport de implementare la mijlocul lui octombrie. Toate Statele Membre au numit coordonatori Lisabona (D-l sau D-na Lisabona), responsabili cu promovarea strategiei pe plan naţional şi cu implicarea decidenţilor în implementarea strategiei. Pentru România, coordonatorul Lisabona este Adrian Ciocănea, Secretar de Stat pentru Afaceri Europene. Comisia asistă, monitorizează şi evaluează nivelul naţional al procesului de reformă.
{mosloadposition user10}
