la Carturesti Verona
„Cristian Teodorescu din Medgidia, de profesie croitor literar, a tăiat o bucată din Dobrogea şi a făcut din ea un costum impecabil, aşa cum se purta pe vremea marilor scriitori.” (Doru Buşcu)
Joi, 5 noiembrie, la ora 18.00, la Librăria Cărtureşti Verona din Bucureşti, va fi lansat romanul Medgidia, oraşul de apoi de Cristian Teodorescu (Editura Cartea Românească, 2009). Prezintă, alături de autor: Tania Radu, Robert Turcescu, Doru Buşcu, Daniel Cristea-Enache.
Pentru prima oară în literatura română, cititorii îşi pot scrie singuri romanul, pe măsură ce adună la un loc, cu sufletul la gură, nu doar poveştile care îl alcătuiesc, ci şi firele invizibile care le leagă. Sînt 103 nopţi şi zile ale locuitorilor tuturor oraşelor de apoi.
Romanul este o savuroasă colecţie de ,,istorii” individuale profilate pe fundalul agitat al anilor ’40 din secolul trecut, preţ de zece ani de zbucium politic, dar şi de viaţă, pur şi simplu. În decorul tîrgului dobrogean − care devine, în logica ficţiunii, un centru al Lumii − se ,,filmează”, cu maximă acuitate şi fidelitate a imaginii, memorabile secvenţe din vremea Războiului, a rebeliunii legionare ori a ocupaţiei sovietice.
Medgidia, oraşul de apoi poate fi, la scară redusă, oricare oraş de pe harta României, însufleţit de pasiuni omeneşti, de lupte politice, cu mize mai mici sau mai mari. Mersul implacabil al Istoriei se reflectă − amplificat pînă la teroare sau, după caz, pînă la grotesc − în oglinda biografiilor netrucate ale locuitorilor lui.
„Cristian Teodorescu din Medgidia, de profesie croitor literar, a tăiat o bucată din Dobrogea şi a făcut din ea un costum impecabil, aşa cum se purta pe vremea marilor scriitori. Trebuie spus că Dobrogea are stofă, iar cine nu ştie nimic despre cum poţi rămîne fermecat de praful, apele, oamenii şi de infinitele ei poveşti, are acum o bună ocazie să afle. Cele o sută de triburi ale Dobrogei fac împreună un mic Babilon fratern şi îşi trăiesc, netulburate, tihna de o mie de ani. Teodorescu a avut noroc şi le-a fotografiat în secunda miraculoasă a copilăriei lui. După aceste imagini rare a cusut apoi o carte extraordinară, ajunsă la modă încă din tipar.” (Doru Buşcu)
Citiţi aici un interviu cu Cristian Teodorescu.
Cristian Teodorescu s-a născut pe 10 decembrie 1954, la Medgidia, pe atunci raion în Regiunea Dobrogea. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1980. Este redactor la Academia Caţavencu şi director editorial al ediţiei române a revistei New York Times Book Review. Debutează în 1981 cu o povestire în revista Tribuna, iar editorial, în antologia Desant 83 (Cartea Românească), în 1983. În 1985, volumul de povestiri Maestrul de lumini (Cartea Românească), îi aduce Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor, Premiul UTC şi Premiul Fundaţiei „Liviu Rebreanu”.
În 1988 publică romanul „Tainele inimei” (Cartea Românească), premiat de Academia Română în 1990. În 1991 publică Faust repovestit băieţilor mei, Petre şi Matei, Ed. Alex. Volumul de proză scurtă Povestiri din lumea nouă (RAO, 1996), primeşte Premiul U.S.R.. Urmează alte două volume de povestiri, Îngerul de la benzinărie (Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini şi alte povestiri (Curtea Veche, 2004). În 2005, reeditează „Tainele inimei” la Editura Cartea Românească. Traduceri ale povestirilor sale apar în antologii de proză scurtă din Olanda, Rusia şi Statele Unite.
{mosloadposition user10}
