ameninta reducerea decalajelor dintre Romania si spatiul comunitar
In cadrul unei prime Conferinte Europene asupra prevenirii neregulilor, fraudelor si coruptiei deja banuite sau anticipate ca ar putea marca grav accesarea Fondurilor UE si, mai ales implementarea ulterioara a proiectelor co-finantate din aceste surse comunitare, Presedintele GRECO-Grupul de State impotriva Coruptiei din Consiliul Europei, slovenul Drago KOS a reliefat in mod deschis faptul ca Romania risca „urmari foarte grave”, inclusiv inghetarea fondurilor daca va continua, dupa cum s-a angajat in mod oficial, sa nu combata coruptia la nivel inalt politic si al functionarilor publici de rang inalt. Spre comparatie, inaltul demnitar – care conduce si comisia independenta de specialitate din Slovenia – a invocat exemplul Bulgariei care este deja la un pas de acest demers din partea Comisiei Europene.
Conferinta Europeana a fost organizata de Platforma “EU-RO Clearing Funds”, coordonata de EUROLINK-Casa Europei, in parteneriat cu DBB Akademie din Germania si Fundatia Radio Romania.
Tactica anihilarii reprosurilor prin omisune sau neprezentare
Si mai graitoare pentru situatia de impas in care se afla accesarea Fondurilor UE in Romania, din punctul de vedere al gradului scazut de transparenta al informatiilor, al perpetuarii prezentei pe site de achizitii publice a numeroase apeluri de oferta (vadit lovite de nulitate, cu vicii substantiale de formulare sau de-a dreptul „dedicate”), al lipsei de inter-comunicare intre solicitantii de finantare si multe din autoritatile responsabile, a fost absenta importantilor reprezentanti guvernamentali care confimasera prezenta la eveniment cu punctele de vedere solicitate de organizatori. In actuala etapa, in pofida promisiunilor de invitare a organizatiilor neguvernamentale implicate in monitorizare si alarmare rapida la un dialog consultativ structurat, noua tactica abordata de reprezentantii Guvernului consta in: ignorarea mesajelor, invocarea unor scuze protocolare pentru neprezentare, eschivarea prin diverse scrisori explicative fata de raspunderile directe care le revin si minimalizarea valorii/reprezentativitatii evenimentelor publice majore unde li se solicita in mod direct clarificari si rapoarte publice de activitate pentru informarea beneficiarilor potentiali, a partenerilor sociali, mediului academic si sectorului ONG, preocupate de un posibil derapaj al resurselor financiare puse in joc.
Aplicarea in practica a cadrului legal d selectare a proiectelor si a contractarii asistentei tehnice -deja marcate de confuzii, lipsa de tranparenta si suspiciuni de incorectitudine administrativa
In cursul lucrarilor, a fost abordata o paleta tematica larga, dar accentul a cazut pe neincrederea participantilor din randul beneficiarilor potentiali, a asociatiilor oamenilor de afaceri, multor experti tehnici in trasparenta si corectitudinea cu care vor fi facute in continuare lansarea apelurilor de proiecte de catre unele autoritati de management, a licitatiilor publice catre sub-contractori, a informarii nepreferentiale a beneficiarilor in vederea depunerii proiectelor in mod nediscriminatoriu, a mentinerii unei stabilitati a regulilor si procedurilor pe tot parcursul jocului etc, a unei politici viguros transpuse in practica de prevenire a neregulilor si fraudelor. In sumarul executiv al Raportului de monitorizare paralela nr. 4, dat publicitatii cu acest prilej, institutiile care poarta responsabilitatea cea mai mare sunt considerate a fi: Comitetul de coordonare inter-ministeriala din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, ANRMAP, Autoritatea de Audit, Departamentul de Lupta Anti-Frauda din cadrul Guvernului, majoritatea agentiilor de dezvoltare regionala ca organisme intermediare, Comisia de Afaceri Europene a Parlamentului. In plus, utilizand metoda analizei convergentei institutionale, un studiu preliminar scoate in evidenta deja carentele grave ale comunicarii si colaborarii dintre institutiile romanesti cu atributii complementare sau conjugate. Aceste probleme sunt deja de natura sa afecteze impactul calitativ al proiectelor, viteza si eficienta de reactie a autoritatilor – in cazul unor crize sau litigii majore, cat si credibilitatea procesului de accesare a programelor de finantare ca atare.
“Achizitiile dedicate” sau cu unic ofertant – dovada unui demaraj cu capcane si deraieri
In cadrul work-shop-ului dedicat dezbaterii acestor aspecte juridice si administrative, moderata de jurnalista Cristina VASILOIU (The Economist Intelligence Unit), reprezentantul ANRMAP a incercat sa respinga toate criticile aduse modului defectuos in care se desfasoara actualmente apelurile de oferte si procedurile de achizitii publice si sa atribuie organizatiilor neguvernamentale ale societatii civile responsabilitatea rezolvarii problemelor de preventie/sanctionare, depistare a neregulilor si de instruire a liderilor din adminstratia locala. De asemenea, acesta a incercat sa minimalize cat mai mult intensitatea nemultumirilor, considerand ca probleme foarte similare se intalnesc in majoritatea Statelor Membre UE. Cu toate acestea, gravitatea problemelor semnalate a fost relevata si reiterata simultan de articole gazduite de prestigioasele Radio BBC si “The Economist” care monitorizeaza si ele in paralel situatia programelor pentru tara noastra .
Concluzii provizorii
In cursul conferintei, au fost date numeroase exemple de sprijin si de bune practici oferite, de pilda, de Consiliul Europei, de OLAF, de Banca Europeana de Investitii, de Guvernul Germaniei. Sunt numeroase persoanele si institutiile de bune intentii care vad cu ochi buni sansa actuala pe care o au romanii prin fondurile UE. In urma unei interesante prezentari din partea Institutului European din Romania, concluzia finala a conferintei a fost ca un parteneriat efectiv si viabil intre gestionari, beneficiari si echipele de project management se impune pentru a se reusi o depasire radicala a apatiei, neincrederii opiniei publice si beneficiarilor si a deficientelor actuale de natura sa afecteze la modul generic procesul de accesarea Fondurilor UE.
Conferinta Europeana s-a bucurat de sprijinul Bancii “Bancpost”, Membra a Grupului Eurobank EFG, iar Sponsorul principal a fost Societatea “Deleanu Vasile-Avocati”, membra a Warwick Legal Network. Alti sponsori: Détente Consultants (Paris), Phaeton Gala si Biroul de Imagine. Partenerii Media: Societatea Romana de Radiodifuziune, Agentia de presa RADOR, the Money Channel TV, Radio ONG – proiect al Forumului Donatorilor din Romania si al Fundatiei Synergetica, Tribuna Economica, Euroconsultanta, Economie si Administratie Locala, SmartFinancial.ro, SmartBank.ro, PRWave.ro, Comunicatii Mobile.
{mosloadposition user10}
