8 plângeri și o atenționare depuse de ecologiști la Comisia Europeană
Agent Green, Grupul Milvus, WWF și Societatea Carpatina Ardeleană prezintă astăzi la conferința de presă intitulată ”Revoluția ONG” rezultatele investigațiilor de ilegalități în arii protejate care s-au concretizat în 8 plângeri și o atenționare depuse la Comisia Europeană.
Investigațiile au fost realizate de cele 4 organizații în ultimele 5 luni în județele Tulcea, Hunedoara, Gorj, Cluj, Bihor, Satu-Mare și Arad atât la propria inițiativă a organizațiilor, dar și ca urmare a unor sesizări primite. Rezultatele au fost incluse în dosarul depus săptămâna trecută la Directoratul General pentru Mediu al Comisiei Europene. ”Este clar că protecţia naturii nu este considerată o prioritate în România. Investitorii – cu mici excepţii – nu consideră imperativele legilor de protecţia naturii ca o obligaţie de respectat ci mai degreabă un obstacol pentru care trebuie găsite soluţiile – mai mult sau mai puţin legale – prin care această “problemă” poate fi “rezolvată. Din păcate acest tip de gândire şi acţiune este însuşit şi de unele instituţii ale statului care astfel devin partenere la distrugerea mediului, respectiv crează un precedent pentru următoarele cazuri. Cazul construcției DN 66A prin zone de protecție integrală și prin 3 situri Natura 2000 cu efecte catastrofale pentru biodiversitate este deja celebru și l-am dus deja la judecată. Pe 18 martie avem termen și sperăm să se dea suspendarea construcției și astfel drumul să nu fie făcut. Există și cazuri mai inedite. De exemplu, o pădure de 401 hectare din siturile de importanță comunitară Natura 2000 Râul Tur și Lunca Inferioară a Turului au fost trecute în intravilanul municipiului Satu-Mare cu scopul de a fi transformată în zonă de agrement. O hotărâre a Consiliului Local luată cu câteva zile înainte de anul nou a ignorat necesitatea legală de a realiza evaluare adecvată de mediu și a rezolvat problema Primăriei legată de obligația de a înființa minim 26mp de spațiu verde pentru fiecare locuitor înainte de 2013 conform cerințelor OUG 114/2007”, a spus Gabriel Păun, Președinte Agent Green.
”Un întreg cartier rezidențial se construiește în situl N2000 Făget-Valea Morii din Cluj după ce a primit acordul de mediu de la ARPM Cluj fără a consulta publicul. O plantație industrială de afine a funcționat ilegal fără acord de mediu încă din 2007 distrugând habitate seminaturale de pajişte din situl Natura 2000 Câmpia Careiului, la Foieni, județul Satu-Mare. Acordul a fost dat în anul 2009 de APM Satu-Mare când firma implicată a cerut și fonduri europene pentru extinderea plantației. Un bloc ANL și o sală de sport au fost ridicate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000 Râul Tur şi Lunca Inferioară a Turului fără să fie realizat studiu de impact, încălcând astfel Directiva Europeană Habitate [1]”, a adăugat Janos Mark-Nagy, director executiv, Societatea Carpatina Ardeleană.
”Ultimele trei perechi de şoim dunărean (Falco cherrug) din România, specie periclitată pe plan global, precum şi alte specii prioritare sunt ameninţate şi pot dispărea pentru totdeauna din cauza aprobării carierei de granit de la Greci şi a parcului de eoliene în aceeaşi zonă. În cazul carierei metodele şi rezultatele studiului de evaluarea impactului asupra biodiversităţii sunt bune, însă concluzia că exploatarea nu va avea impact asupra mediului este eronată. Studiul a vizat doar 4 hectare, dar concluzia s-a dat în favoarea exploatării resurselor pe 72 hectare, deși cariera va avea un impact şi asupra Parcului Naţional Munţii Măcinului aflat încă de la înfiinţare sub presiune din cauza carierelor. În cazul parcului de eoliene nici măcar nu s-au facut observaţii în teren, cu toate că este probabil cea mai nefericită locaţie aleasă pentru o astfel de investiţie din România, pe aici trecând în timpul migraţiei de toamnă peste 10.000 de păsări răpitoare şi 20.000 de berze. Aici cuibăresc și ultimele trei perechi de şoim dunărean. Cu toate acestea ARPM Galaţi şi APM Tulcea au emis acordurile de mediu pentru cele două investiţii al căror impact cumulat nu a fost luat în considerare. În urmă cu doar câteva săptămâni o defrişare necontrolată pe teritoriul administrativ al comunelor Zerind, Socodor şi Grăniceri, judeţul Arad din vecinătatea DN 79 în siturile Natura 2000 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru a dus la distrugerea completă a coloniei de cuibărit a vânturelului de seară (Falco vespertinus) şi a sfrânciocului cu frunte neagră (Lanius minor). Tot în acelaşi sit 263 ha de pajişti naturale au fost arate distrugând-se astfel un habitat devenit extrem de rar din Câmpia de Vest şi care a servit ca principala zonă de hrănire a mai multor specii de păsări pentru care a fost desemnat situl Natura 2000.”, a încheiat Tamas Papp, Preşedinte Milvus.
Agent Green, Societatea Carpatina Ardeleană și Grupul Milvus cer:
– Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și Gărzii Naționale de Mediu să ia măsurile legale ce se impun pentru stoparea aspectelor sesizate și să demareze controale la nivel național pentru stoparea agresiunilor asupra ariilor naturale protejate
– Comisiei Europene să ia măsurile legale în cazurile în care au fost încălcate Directivele Europene pentru habitate și păsări
NOTE:
[1] Art. 6 din Directiva Habitate (Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice adoptată la 21 mai 1992) obligă statele membre să stabilească măsuri de conservare în conformitate cu necesităţile ecologice ale tipurilor de habitate naturale sau ale speciilor prezente pe teritoriul respectivelor situri, precum şi obligativitatea de a lua măsurile necesare pentru a evita, pe teritoriul ariilor speciale de conservare, deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi perturbarea speciilor pentru care au fost desemnate respectivele arii. Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu situl sau nu este necesar pentru gestionarea acestuia, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria sau în combinaţie cu alte planuri sau proiecte, trebuie supus unei evaluări corespunzătoare a efectelor potenţiale asupra sitului, în funcţie de obiectivele de conservare ale acestuia din urmă. În funcţie de concluziile evaluării respective, autorităţile naţionale competente aprobă planul sau proiectul doar după ce au constatat că nu are efecte negative asupra integrităţii sitului respectiv şi, după caz, după ce au consultat opinia publică.
{mosloadposition user9} {mosloadposition user10}
