Propunerea Comisiei Europene de a consolida răspunsul colectiv al UE împotriva dezastrelor naturale, cunoscută drept rescEU a intrat astăzi în vigoare. Numeroase dezastre au afectat toate regiunile Europei în ultimii ani, provocând sute de victime și daune de miliarde în ceea ce privește infrastructura. Pentru a asigura o mai bună protecție a cetățenilor, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia au ajuns la un acord în luna decembrie a anului trecut pentru a consolida actualul mecanism de protecție civilă UE.
În mod concret, mecanismul îmbunătățit instituie o nouă rezervă europeană de capacități (așa-numita rezervă rescEU), inclusiv avioane destinate stingerii incendiilor și elicoptere, îmbunătățind prevenirea dezastrelor și a pregătirii pentru intervenție în caz de dezastre. RescEU poate fi activat în viitor pentru a răspunde la situații cum ar fi urgențele medicale sau incidentele chimice, biologice, radiologice și nucleare. Pentru a ne asigura că Europa este pregătită pentru perioada incendiilor forestiere din acest an, noul cadru legislativ va include o perioadă de tranziție în care statele participante pot beneficia de finanțare în schimbul punerii mijloacelor de combatere a incendiilor la dispoziția UE.
Cu această ocazie, comisarul pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, a declarat: “Cu rescEU am transformat vorbele în fapte. Am creat un mecanism practic pentru cetățeni care poate salva mii de vieți în viitor. rescEU reprezintă un mecanism pan-european de protecție civilă, mult mai puternic. Transmit mulțumiri atât statelor noastre membre din Consiliul Uniunii cât și Parlamentului European pentru susținerea covârșitoare în aceste luni. Cu următoarea perioadă de incendii forestiere doar la câteva luni distanță, Centrul european de coordonare a răspunsului la situații de urgență lucrează neîncetat împreună cu statele membre pentru a operaționaliza rescEU.”
Context
De ce este necesar rescEU?
În ultimii ani, condițiile meteorologice extreme și alte fenomene au solicitat la maximum capacitatea statelor membre de a se ajuta reciproc, mai ales în situațiile în care mai multe state membre se confruntă simultan cu același tip de dezastru. În cazurile în care nu sunt disponibile resurse sau resursele care pot fi mobilizate sunt limitate, UE nu a dispus de o capacitate de rezervă pentru a acorda asistență statelor membre care nu mai pot face față. În plus, peisajul emergent al riscurilor creează necesitatea de a reflecta în mod colectiv cu privire la capacitățile necesare pentru a face față riscurilor cu probabilitate scăzută, dar cu un impact mare, de care statele membre nu dispun în prezent.
Uniunea Europeană s-a confruntat cu numeroase dezastre care s-au soldat cu pierderi de vieți omenești, precum și cu alte consecințe devastatoare pentru cetățeni, comunități, întreprinderi și mediu.
Numai în 2017, 200 de persoane și-au pierdut viața în dezastre naturale în Europa. Costurile economice sunt, la rândul lor, uriașe: în 2016, pe continentul european s-au înregistrat pagube de aproape 10 miliarde EUR.
