ai premiului Historia Magistra Vitae
Miercuri, 15 decembrie, la ora 17.00, în sala Lapidarium a Muzeului Naţional de Istorie a României, în cadrul festivităţii de decernare a premiilor concursului „Cartea de Istorie”, iniţiat de Jurnalul Naţional, Ştefan Lemny şi Bogdan Murgescu au fost desemnaţi cîştigători la secţiunea „Historia Magistra Vitae”.
Ştefan Lemny a obţinut premiul Jurnalului Naţional pentru volumul Cantemireştii. Aventura europeană a unei familii princiare în secolul al XVIII-lea (în traducerea Magdei Jeanrenaud), iar Bogdan Murgescu pentru volumul România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010), amîndouă apărute în colecţia „Historia” a editurii Polirom.
Concursul „Cartea de istorie” a fost iniţiat în anul 2010 de Jurnalul Naţional.
Juriul a fost prezidat de acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române şi format din acad. Dinu C. Giurescu, acad. Ioan Aurel Pop, prof. univ. dr. Ilie Rad şi prof. univ. dr. Lavinia Betea, şef al departamentului de Istorie Recentă a ziarului Jurnalul Naţional.
Declaraţia lui Ştefan Lemny:
Lucrare de riguroasă analiză profesională (istorică), dar într-un stil care să capteze şi atenţia unui public cititor mai larg. Încercare de distanţare de retorică apologetică şi de clişeele ce abundă în percepţia personalităţilor respective. Pentru lumea occidentală, o lucrare menită să arate că spaţiul românesc n-a produs pînă în zorii lumii moderne doar un Dracula, ci şi aceste două figuri demne de secolul Luminilor europene. Pentru cititorii români, o punte spre o nouă înţelegere a Cantemireştilor, într-un stil limpede, fără înfloriri retorice. Cartea unui istoric român stabilit în Franţa cu dorinţa de a servi cunoasterea istoriei ţării sale de origine în patria de adopţie, o contribuţie încununată de un anumit succes din momentul în care un artist de talia lui Jordi Savall a ţinut seama de ea în creaţia lui artistică de reputaţie mondială.
Declaraţia lui Bogdan Murgescu:
Demersul meu a pornit de la întrebarea: De ce – economic – suntem unde suntem?
Ca istoric, ştiam că răspunsul nu poate fi căutat doar în trecutul foarte recent. România nu a fost ţara cea mai prosperă a Europei nici sub Mihai Viteazul, nici sub Cuza sau Carol I, nici în interbelic şi nici în timpul regimului comunist. Mai ştiam că la nivel mondial decalajele au crescut mult în ultimele două secole.
În consecinţă, pe lângă reperele pentru înţelegerea mai bună a istoriei României, a ţărilor comparate şi a Europei în ansamblul său, cercetarea mea a evidenţiat factorii şi mecanismele care au favorizat sau blocat dezvoltarea economică, durata şi complexitatea proceselor de depăşire a subdezvoltării, precum şi posibilitatea reală a recuperării decalajelor economice.
Depinde de noi să învăţăm din experienţa istorică pentru a acţiona mai eficient în prezent şi viitor.
