Marți, 24 octombrie, Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie pentru regiunile ultra-periferice, respectiv teritoriile aflate la mii de kilometri distanță de continent, pentru a le sprijini în valorificarea integrală a propriului potențial.
UE recunoaște, de mulți ani, aspectele specifice comune insulelor Azore, Canare, Guadelupa, Madeira, Martinica, Mayotte, Réunion și Sfântul Martin, precum și Guyanei Franceze, și le acordă un statut particular. Însă este pentru prima dată când Comisia implementează o asistență personalizată, împreună cu statele membre, pentru a sprijini aceste regiuni să mizeze pe atuurile lor unice și să creeze oportunități pentru proprii locuitori.
Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a declarat: “Am acordat întotdeauna o atenție deosebită celor nouă regiuni pe care le numim ultra-periferice, care sunt înainte de toate regiuni europene și care reprezintă Europa în întreaga lume. Această strategie, care are la bază un parteneriat privilegiat, reînnoit și consolidat, este un nou exemplu concret al Europei care oferă protecție, mijloacele necesare pentru a acționa, precum și oportunități egale.”
Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, a declarat la rândul său: “Sperăm ca aceste regiuni să beneficieze de facilitarea accesului la Fondul european de investiții strategice, pilonul central al Planului de investiții pentru Europa. O inițiativă dedicată, în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții, va sprijini, în paralel cu oferirea unei asistențe tehnice de specialitate, planificarea și finanțarea proiectelor într-o manieră mult mai eficace.”
Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a adăugat: “UE oferă sprijin acestor regiuni pentru a-și depăși dificultățile, astfel încât nici una dintre ele să nu se simtă izolată sau lăsată în urmă. Regiunile ultra-periferice au atuuri extraordinare, cum ar fi creșterea “albastră”, științele spațiale sau energia din surse regenerabile, iar noi le vom ajuta să beneficieze la maximum din procesul de globalizare.”
UE se dedică regiunilor ultra-periferice, împreună cu statele membre
Comisia se va concentra pe elaborarea de politici care să reflecte mai bine realitățile și interesele acestor teritorii, în particular în procesul de negociere a acordurilor comerciale și de pescuit.
În acest sens, o platformă de dialog va aduce laolaltă regiunile cu propriile state membre, instituțiile europene și actorii din sectorul privat, pentru a schimba opinii în cadrul procesului legislativ. Comisia va stabili, la cerere, grupuri de lucru speciale pentru aspecte specifice, cum ar fi mai buna utilizare a fondurilor europene sau încurajarea ocupării forței de muncă.
Strategia subliniază în mod clar faptul că garantarea prosperității acestor regiuni depinde de responsabilitatea partajată între acestea, Europa și statele membre, care trebuie să dea dovadă de voința politică necesară pentru a merge împreună cu regiunile în cauză pe drumul creșterii economice.
UE sprijină regiunile să mizeze pe propriile atuuri într-o economie globalizată
Strategia sprijină deplina integrare a acestor teritorii în propriul spațiu regional prin realizarea de proiecte comune cu țările vecine, acestea putând beneficia de fonduri europene în viitor, de exemplu pentru prevenirea riscurilor naturale, gestionarea deșeurilor, în domeniul transporturilor sau energiei.
Pentru promovarea inovării și investițiilor, UE va oferi sprijin regiunilor ultra-periferice pentru a participa în programul de cercetare Orizont 2020, printr-o acțiune specială de coordonare și asistență. O nouă inițiativă va fi creată în cadrul Planului Juncker, având ca obiectiv facilitarea accesului acestor regiuni la Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), în special prin intermediul unui singur punct de acces din cadrul Platformei europene de consiliere în materie de investiții.
Pe modelul specializării inteligente, ale cărei rezultate sunt deja dovedite, strategia are în vedere sprijinirea regiunilor pentru a capitaliza propriile atuuri, prin promovarea unei inovări crescânde în sectoarele tradiționale, cum ar fi pescuitul și producția agroalimentară. În acest sens, Comisia va propune continuarea programelor POSEI și va analiza oportunitatea ajutoarelor de stat pentru reînnoirea flotilelor de pescuit artizanal de mici dimensiuni.
UE acționează în vederea creării de oportunități egale pentru aceste regiuni
Pentru a promova dobândirea de competențe și mobilitatea, Europa va oferi tinerilor din aceste regiuni un sprijin financiar pentru participarea în număr mult mai mare în programul Erasmus sau în cadrul Corpului european de solidaritate. De asemenea, îmbunătățirea conexiunilor de transport este esențială pentru dezvoltarea economică a acestor regiuni și pentru calitatea vieții locuitorilor acestora. Comisia va lansa un studiu pentru a identifica nevoile de conectare și se angajează, în cazuri justificate, să co-finanțeze porturile și aeroporturile.
UE oferă protecție regiunilor ultra-periferice în ceea ce privește schimbările climatice
Fenomenele meteorologice extreme, cum a fost uraganul Irma, au demonstrat nevoia de a oferi sprijin acestor regiuni pentru contracararea consecințelor schimbărilor climatice. UE va integra provocările actuale cu care se confruntă regiunile în programul său LIFE și în strategia sa de adaptare la schimbările climatice, evaluată în prezent în vederea unei posibile revizuiri. Pentru a oferi sprijin eforturilor de reconstrucție din insula Sfântul Martin (Saint-Martin/Sint-Maarten), Comisia analizează în prezent modalitatea cea mai bună de combinare a diferitelor fonduri europene.
Context
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în articolul 349, recunoaște caracteristicile excepționale ale regiunilor ultra-periferice și le conferă un statut special.
În 2004, Comisia a prezentat o primă strategie ce viza structurarea parteneriatului dintre instituțiile europene și aceste regiuni. În prezent, strategia este reactualizată pentru a face față provocărilor persistente, cum ar fi o rată a șomajului ridicată, în special în rândul tinerilor, o vulnerabilitate crescândă la consecințele schimbărilor climatice și o dependență de sectoare economice ce nu au integrat procese inovatoare.
Marea majoritate a măsurilor din această strategie reprezintă deja răspunsuri concrete la cererile formulate de președintele regiunilor ultra-periferice într-un memorandum adresat președintelui Juncker în cadrul celui de-al 4-lea forum al regiunilor ultra-periferice de la Bruxelles, din martie 2017.
