Târg naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale produse în ferme şi gospodarii ţărăneşti între 2 – 3 iulie 2011, în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ”Gheorghe Ionescu Şişeşti”
Dacă vi s-a pus soarele drept inimă (vi s-a făcut foame) bucate inedite vă aşteaptă şi la ediţia a 54-a a târgului: roşii de ciocolată, prepeliţă la grătar cu mujdei de usturoi cu roşii coapte, floarea soarelui ca prăjitură şi un pepene galben rece şi pâine la ţest „solară”. Ce altceva v-am mai pregătit:
· Celebrarea zilei Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt cu bucate a căror reţete se păstrează în bucătăria fam. Verdeşi din Folteşti, Galaţi şi numai.
· Concursul cu premii in produse tradiţionale, aşteptăm cea mai inedită creaţie poze, scrieri, sandwich-uri, desene, creaţii vestimentare sau utilizarea materialelor reciclabile cu tema „SOARE”, vă aşteptăm cu creaţiile la standul organizatorului de la orele 11-12, premiile vor fi oferite de producători care vor membrii juriului. O mini expoziţie va fi realizată în ediţia a 54-a.
· Ion Valcu, inventator, vine la ediţia a 54-a cu cele mai noi invenţii ale lui, nu rataţi întâlnirea de sâmbătă cu : Ciocanul care bate cuie singur care a fost premiat cu medalia de aur la Salonul invenţiilor de la Geneva, roabă ergonomică care te scapă de munca grea, vaze ecologice pentru flori şi minunata Săniuţă năzdrăvană care este brevetată la Eureka si Inventica bună şi iarna, dar mai ales, vara. Veţi fi intâmpinaţi de „simpatirez” şi de creatorul acestor minuni şi sigur vă veţi bucura de o zi minunată de vară chiar dacă sunteţi copii sau adulţi.
· Vă aşteptăm să vă întâlniţi cu Ion Vâlcu, inginer, inventator, cu 16 medalii de aur, telefon: 0722-421227. El oferă pentru vânzare şi producţie de serie unor investitori serioşi următoarele invenţii:
· – Jucărie-fantezie,- Umbrela hands-free,- Ciocan românesc cu autoalimentare,- Sania năzdrăvană (lunecă şi pe uscat),- Roabă ergonomică,- Brăduţ ecologic (cântă şi dansează),- Capcană ecologică pentru şoareci,- Solniţă electrică,- Vază ecologică,-Aparat de masaj ochi,nas şi glanda pituitară,-Periuţă cu autoîncărcare,-Bolţar ecologic,-Pâlnie universală,-Aparat ecologic antiomizi,-Aparat pentru masat spatele în timpul muncii de birou. O parte din invenţii le veţi vedea sâmbătă, 2 iulie 2011.
Am ajuns cu bine la ediţia a 54-a a „Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale“, obţinute în ferme şi gospodării ţărăneşti. Aşadar, vă aşteptăm în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Siseşti’ (ASAS) – Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1, Bucureşti, în perioada 2- 3 iulie 2011 (sâmbătă-duminică), între orele 9 şi 18. Intrarea este liberă!
TEMA EDIŢIEI 54 – REGAL de VARĂ
Iulie, ne prezintă Ion Ghinoiu în obiceiuri populare de peste an, este “luna a cincea în calendarul roman şi luna a şaptea în calendarul iulian. Întrucât iulie era perioada când se înregistrează cele mai înalte temperaturi din întregul an, se coceau şi recoltau lanurile de grâu, poporul o numea şi luna lui Cuptor. Calendarul Popular cuprindea în luna iulie mai multe sărbători şi obiceiuri dedicate secerişului şi forţelor potrivnice omului (furtuni, grindină, trăsnete, incendii, secetă etc.): Cosmandinul,-ANA-Foca,-Pricopul,-Panteliile,-Ciurica,-Cricovii de Vară,-Marina,-Sântilie,-Ilie Pălie,-Foca,-Opârlia,-Sf. Ana,-Pantelimon,-Pintilie Călătorul. În anii în care îşi făceau apariţia secetele peisajul spiritual al agricultorului era completat cu alte obiceiuri (-Paparuda,-Caloianul), ceremonii şi procesiuni religioase.”
Cosmandinul, sărbătoare cu dată fixă (1 iulie) provenită din contopiea sfinţilor creştini Cosma şi Damian numiţi şi “Sfinţii doctori fără de argint”. Sărrbătoarea era considerată un timp spiritual extrem de favorabil pentru practicile de medicină populară. Numele celor doi sfinţi erau invocate în descântecele de lingoarea (febra tifoidă) şi de răul copiilor (epilipsia). Sărbătoarea, fără a fi specifică numai românilor, a fost atestată în Moldova, Bucovina, Transilvania şi Banat.
Ana-Foca, sărbătoare cu dată fixă (1 iulie) provenită din amalgamarea atribuţiilor a două reprezentări mitice feminine celebrate în cursul lunii lui Cuptor: Ana şi Foca. Ana-Foca este aducătoare de arşiţe solare care pârlesc şi usucă recoltele, în special viţa de vie, şi se celebrează prin diferite interdicţii de muncă (local, în Transilvania şi Banat).
Pricupul, sărbătore populară cu dată fixă (8 iulie) dedicată reprezentării mitice cu acelaşi nume care “pricopeşte “ sau coace cerealelesemănate primăvara (Moldova) şi fereşte holdele, mai ales cânepa, de grindină şi vijelie (Muntenia, Oltenia, ,Transilvania,Bucovina). Dacă nu este respectată cum se cuvine, Pricupul dă arşiţă mare “pripeşte” şi usucă cerealele înainte ca acestea să bage bob în spic.
După DEX 98
SOÁRE, (2) sori, s. m. 1. Corp ceresc principal al sistemului nostru planetar, incandescent şi luminos, în jurul căruia gravitează şi se învârtesc pământul şi celelalte planete ale sistemului. ◊ Loc. adv. Sub (sau pe sub) soare = pe pământ, în lume. ◊ Expr. (Fam.) (A fi) soare cu dinţi = (a fi) frig pe vreme senină. (A fi) rupt din soare = (a fi) foarte frumos, de o deosebită frumuseţe. (În basme) La soare te poti uita, dar la dânsa (sau la dânsul) ba, se spune spre a arăta că cineva este de o frumuseţe excepţională. A se uita (la cineva) ca la soare = a privi (pe cineva) cu multă dragoste, a iubi foarte mult (pe cineva). A i se pune (cuiva) soarele drept inimă = a i se face foame. ◊ Compuse: (pop.) soare-răsare = răsărit, est, orient; p. ext. vremea când răsare soarele; soare-apune (sau -scapătă) = apus, vest, occident; p. ext. vremea când apune soarele. ♦ Lumină (şi căldură) care vine de la soare (1). ◊ Loc. adv. Cu soare = cât mai e ziuă, cât mai e lumină. 2. Nume dat aştrilor care, ca şi soarele (1), au lumină proprie. 3. Fig. Fericire, bucurie; bună-stare. – Lat. sol, -lis.
Iar Ion Ghinoiu în Obiceiuri populare de peste an scrie : Soarele 1. Steaua sistemului solar, identificată de la sfârşitul Neoliticului cu Marele Zeu. În cultura populară (folclor, obiceiuri, mitologie, plastică populară). Sorele apare antropomorfizat: se trezeşte dimineaţa şi se odihneşte noaptea, cunoaşte tinereţea, bătrâneţea şi moaptea, are trăsături şi calităţi umane, se îndrăgosteşte de astrul lunar etcc. Soarele se naşte şi este mic ca ziua la solstiţiul de iarnă. Creşte şi devine mare la solstiţiu de vară. Cumpenele vieţii sale sunt echinocţiile, de primăvară şi de toamnă, când zilele devin egale cu nopţile. Pentru ţăran data aproximativă a solstiţiului de vară este ziua când încetează cucul a cânta, şi înfloreşte Sânziana sau Drăgaica. Echinocţiile de primăvară şi de toamnă, numite şi Târ îninte, _târ înapoi, adică ziua egală cu noaptea, erau marcate de alte repere terestre: cântecul cucului, sosirea unor păsări migratoare etc. În calendarul popular cele mai importante sărbători apar în preajma solstiţiului de iarnă (Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza), echinocţiul de primăvară (Măcinici, Alexii, Blagoveştenie, Paştele), Solstiţiul de vară )Sânzienele, Sânpetrude Vară), echinocţiul de toamnă (Sântămărie, Ziua Crucii). După poziţia Soarelui pe bolta cerului ziua lumină se împarte în mai multe momente semnificative pentru viaţa omului. 2. Motiv ornamental încondeiat pe oul de Paşte (Moldova, Bucovina).
In Studiu de folklor (ouăle de paşti) Arthur Gorovei scrie de la culoarea oului în roşu – simbolul focului- s-a trecut, în mod firesc şi logic, la orrnarea lui cu simbolul Soarelui, dătător de viaţă, originea focului; Soarele , pe care a trebuit să-l adoreze primul om, în mintea căruia a încolţit primul sâmbure de cugetare. Soarele este şi astăzi, în credinţa poporului nostru, un sfânt. Şi astăzi pentru a alunga ploaia, se rosteşte incantaţia:
Că te ajunge sfântul Soare…
(…) Soarele a fost reprezentat de popoarele primitive prin un cerc, roată – cum se zice în limba românească. Biserica reprezintă Soarele prin un cerc brăzdat de raze, care iese din circonferinţa lui, după cum aceeaşi figură simbolizează puterea şefului, a comnadantului, căruia îi este transmisă de Puterea supremă, de Divinitate…Soarele e reprezentat prin un cerc în mijlocul căruia sunt cei doi ochi, nasul şi gura, dar cercul nu este înconjurat numai de 16 raze, din care opt drepte şi opt în formă de flacără, alternând între ele, razele sunt în număr diferit în deosebitele modele ca în cartea lui Dimitrie Cantemir din 1698, intitulată : Divanul, sau gâlceava înţeptului cu lumina (Bianu şi Hodoş, Bibliografis, p. 358), unde numărul razelor Soarelui este mai mic decât figura din Cartea de învăţătură, a lui Varlam Mitropolitul, tipărită în 1643, în care Soarele are exact 16 raze…un alt simbol al soarelui: cocoşul, paserea Soarelui.
În Dicţionarul de Simboluri de Ivan Evseev găsim că Dintre toate marile simboluri arhitipale, soarele are cel mai mare număr de simboluri derivate. Astrul zilei poate fi conotat prin simboluri ce apaţin tuturor codurilor culturale: codului animal (vultur, şoim, leu, cerb, cal, taur etc.), codul metalelor aurul. Simboluri specifice sunt discul, discul înaripat, roata, carul, ochiul, zvastica etc. Astrul solar este protagonistul unor naraşiuni cosmologice (cf. Balada Soarele si luna), al unor legende ale fetei îndrăgostite de chipul frumos al Soarelui de pe cer şi transformată în floare sau în pasăre (Legenda Ciocârliei, Legenda Florii-Soarelui, Legenda Cicoarei etc.)..
Vedetele târgului
· Prepeliţa la jar aşa cum ne-a lăsat mărturie Mihail Sadoveanu în Fraţii Jderi ce o găseai pe masa domnului moldovean este acum în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.
In „Fratii Jderi” Sadoveanu descrie: „prepelita pe masa Domnului era in mare cinste. Prepelitele erau invelite in frunze de teiu si apoi in slanina afumata. Se frigeau in tigla la jaratec de fag. Un rob aducea colaci proaspeti si claponul in cratita lui”.
· Roşia de ciocolată – Sacher F1(Ciocolata) este un soi de tomate nedeterminată care este bine cunoscut cu culoarea sa ciocolată extraordinara. Aşa cum stim că "tomata este de culoare roşie", Sacher F1 a fost introdus ca o noutate şi o provocare .Ciocolata neagra culoarea roşie asemănătoare, în principal vine de la bogăţie în conţinut de licopen. Licopenul este un fitonutrient care da rosiilor culoarea lor rosie. Este un membru al familiei carotenoidelor. El protejeaza celulele plantelor impotriva razelor de soare si serveste drept pigment fotoabsorbant in timpul fotosintezei . Majoritatea oamenilor isi iau licopenul din produsele cu roşii. Licopenul este de asemenea privit ca un antioxidant puternic care protejează corpul de efectul daunator al oxidanţilor. Câteva studii au examinat relaţia dintre ingestia de licopen si anumite tipuri de cancer. Studiile au concluzionat ca licopenul a redus riscul dezvoltării cancerului esofagian, gastric, cancerului de colon si celui de prostata.
Acesta este modul în care Sacher F1 este un soi preferat pentru a furniza toată atracţia din piaţa, cu aspectul său distinctiv şi capacitatea sa bogat nutritivă.
Sacher F1 are un gust delicios si aroma, care ar face cu siguranta "iubitorii de ciocolata" geloşi. Vă face invitaţia la prima recoltă din 2011 a producătorului de legume din Scărişoara, judeţul Olt, Valentin Vasile.
· Pepenele galben de Scărişoara, Olt
· Vinuri de Dealu Mare, cum ar fi Merlot, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, vin alb si roşu cu pelin şi altele
· Sărmăluţe cu păsat şi plăcintă cu urdă şi mărar din Maramureş
· Prăjituri cu nucă, mac, cu mult rom şi cacao
· Plăcintă tătărească – nu mai are nevoie de recomandare! Dar un suberek turcesc cu carne sau cu brânză ce spuneţi realizate chiar de Omer Ozgean.
· Salata de icre de crap sau de ştiucă, scrumbii afumate, batog de crap sau somn, alături de un pahar cu vin pelin.
· Sucul de mere „Biofruct“, produs în Miercurea Ciuc din mere româneşti de calitate, fără alte adaosuri (E-uri)
· Legume, zarzavaturi şi fructe proaspete, la preţ de producător, aduse din Olt din Izbiceni şi Scărişoara, Vizantea-Livezi, jude’ul Vrancea
· Produse apicole (miere de albine, laptisor de matca, polen), Prima recoltă din 2011 la salcâm şi rapiţă
· Galeria Dulceţurilor 2011 începe să prindă contur: Dulceata de nuci verzi, de cirese amare, de capsuni, de ceapă roşie sau chiar de piper alb si nici siropurile nu lipsesc sirop de brad, de papadie, de căpsuni, vişine, cireşe.
Alte produse deosebit de apreciate
● Lactate şi brânzeturi tradiţionale (branza de burduf, branza cu chimen, cascaval afumat şi neafumat, cas afumat, cascavea, urda, unt de casa)
● Păstrăv afumat sau prăjit, cu usturoi şi mămăliguţă, „înecat“ în vin sau păstrăv afumat în cetină de brad
● Cârnaţi, muşchiuleţi şi salamuri, preparate după reţete ţinute secret în familiile din mediul rural
● Bragă rece produs tradiţional atestat din Giurgiu
● Hidromel, o băutură pe care trebuie să o redescoperiţi ca o licoare sănătoasă
· colecţie de seminţe: de floarea soarelui, dovleac, alune de pământ
· Ulei presat la rece din floarea soarelui, dovleac, armurariu, nuca, ricin
Expoziţie cu vânzare
– alimente ecologice, tradiţionale şi naturale
– dulciuri, băuturi şi produse dietetice
– produse ale medicinii şi terapiilor naturiste, remedii naturale
– produse şi servicii care înfrumuseţează viaţa
– artizanat, bijuterii, îmbrăcăminte naturală
– inputuri autorizate pentru agricultura ecologică
– plante ornamentale, gazon, produse şi servicii pentru horticultură, amenajări peisagistice etc.
Premii pentru cumpărători
Perosanele care vor aduce cel mai inedit produs pe tema propusă “Soare”, fiind punctată creativitatea, vor pleca acasă cu preparate din carne, lactate, dar şi un premiu – un week-end la munte (numai cazare) în Maramureş. Câştigătorii vor fi desemnaţi de un juriu ce va aprecia originalitatea, preşedintele juriului fiind inventatorul Ion Vâlcu.
Programul evenimentului :
● 2 iulie, ora 10 – deschiderea celei de a 54-a ediţii, în parcul Academiei de Ştiinţe agricole şi Silvice
Orele 11-12 înscriere la concurs pe tema “Soare”
Orele 12, 15 premierea, cu Ing si inventatorul Ion Vâlcu, moderator Aşchiuţă
· Invitaţie la celebrarea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt alegeţi produse tradiţionale care sunt realizate pe baza unor reţete vechi de vremea domnitorului moldovean. Standul firmei din Folteşti, Galaţi vă aşteaptă cu cele mai inedite preparate, a căror reţetă e pe vremea lui Ştefan cel Mare: Cârnaţi ciobăneşti afumaţi tradiţional din carne de oaie si de vita, amestec de sărare, condimente naturale (ardei iute, usturoi, maghiran, piper, cimbru). Afumarea se face în cuptor de cărămidă cu fum obţinut prin arderea lemnului de esenţă tare(lemn de fag); Cârnaţi vânătoreşti afumaţi tradiţional din carne de vita, carne de porc, slanina, amestec de sărare, condimente; Costiţă ţărănească afumată tradiţional ; Slăninuţă ţărănească afumată tradiţional; Pastramă ţărănească de porc afumată tradiţional ; Pastramă ciobănească de oaie afumată tradiţional obţinută din pulpă de oaie, sare şi condimente naturale; Cotlet haiducesc afumat tradiţional obţinută din cotlet de porc, amestec de sare şi condimente naturale; Piept de curcan afumat tradiţional obţinută din piept de curcan dezosat, amestec de sărare şi condimente naturale; Piept de pui afumat tradiţional ;Jigou de berbecuţ afumat tradiţional ;Muşchiuleţ de porc afumat tradiţional ;Muşchi de vită afumat tradiţional şi Telemea de Covurlui.
● 3 iulie, ora 18 – închiderea târgului
Vă invităm să vă înscrieţi la manifestarea-concurs "Sărbătoarea Pâinii", pe adresa sarbatoareapainii@gmail.com.
Termenii de înscriere: până pe 1 august, trimite-ne ilustrate de vacanţă din locuri de neuitat, cu oameni de neuitat şi care surprind tema propusă.
Galeria foto va sta la dispoziţie pentru a vota cea mai inedită, surpinzătoare poză. Să ne scrieţi numele, şi ce titlul aţi surpins. Vă aşteptăm să le cunoaştem cu toţi. Vă mulţumim! De Sfânta Maria pozele cu punctaj mare vor primi premii constând în produse tradiţionale.
Vă mulţumim că împreună descoperim Drumul Pâinii.
Cateva date despre bauturile din targ
Vinuri de Dealu Mare
Podgoria Dealu Mare este renumită pentru condiţiile deosebit de favorabile culturii viţei de vie. Face parte din Regiunea a II-a viticolă a dealurilor Munteniei şi Olteniei ,cuprinzând centre viticole de pe teritoriul judeţelor Prahova şi Buzău.
Conditiile agro-eco-pedologice au permis cultivarea viţei pe versanţi cu altitudinea de 200-350 m, pe forme semiînalte, fără protejarea prin îngropare a butucilor, ceea ce a constituit un avantaj faţă de alte podgorii. Calitatea solului, expoziţia sudică a arealului viticol şi orografia generală a terenurilor determină cele mai favorabile condiţii pentru cultura viţei de vie, în această zonă. Menţionăm că toate vinurile produse pe aceste meleaguri au fost premiate naţional şi internaţional cu aur, argint şi bronz.
Câteva vinuri, pe scurt
Merlot. Vin sec, roşu-rubiniu. Se distinge prin fructuozitate şi aromă surprinzătoare de zmeură.
Cabernet Sauvignon. Vin sec, cu o culoare roşie intensă. Se remarcă prin parfumul tipic,uşor fructat, cu arome ce amintesc a fructe de pădure.
Fetească Neagră. Vin sec, cu o culoare roşie-rubinie intensă. Se remarcă prin aroma fină, în care gustul de struguri se interferează cu acela de coacăze negre şi prune uscate.
Burgund Mare. Vin sec, de culoare roşie-violacee. Prezinta un caracter olfactiv placut, de coacăze roşii şi fructe de pădure.
Riesling. Vin sec,cu o atrăgătoare culoare galbenă-verzuie,care impresionează prin aroma delicată şi suavă.
Fetească Albă. Vin sec, cu o culoare galbenă-verzuie, care se remarcă printr-o aromă fină, discretă şi usor mineralizată.
Muscat Ottonel. Vin sec, de culoare galbenă, cu uşoare tente verzui, care impresionează prin aroma tipică, fină, bine conturată.
Grupul Domeniile Dealu Mare, prezent la târgul nostru, se compune dintr-o firmă care se ocupă de exploatarea unei plantaţii viticole de 110 ha, din care 24 ha plantaţie nouă, realizată prin proiect SAPARD, din care 12 ha cu Fetească Neagră şi 12 ha cu Sauvignon Blanc.
Pe restul de 86 ha, sunt exploatate vii din soiuri nobile, autorizate ca atare de ONDOV, anume Muscat Ottonel, Fetească Albă, Riesling, Sauvignon Blanc, Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră şi Burgund.
Plantaţia viticolă se află în regiunea prahoveană Dealu Mare, în zona localităţilor Urlati şi Ceptura.
Producţia de struguri obţinută aici se prelucrează în complexul de vinificatie Domeniile Dealu Mare, complex modern, realizat tot prin fonduri SAPARD.
După o sortare strictă a strugurilor de vin pe soiuri şi o vinificaţie facută după cele mai moderne standarde tehnologice, se obţin vinuri DOC (denumire de origine controlată).
Suc de mere 100% natural
La Medeleni Tradiţional distribuie şi comercializează sucuri naturale de fructe, cel de măr fiind disponibil tot timpul anului. Sucul de mere „Biofruct“ este produs la Miercurea Ciuc, jud. Harghita, din mere româneşti de calitate.
Suc de mere BIOfruct 100% natural, fără filtrare
Ingrediente: suc de mere 100% natural (din Golden Delicious, Jonathan, Starrkinson, Idared, Frumos de Voinesti, Gala)
Aciditate: 0,40 ±0,10%
pH: 3,2 ±0,2
Greutate netă: 5 şi 10 l
Ambalaj: pungi rezistente de 5 şi 10 litri, cu dozator, în cutie de carton.
Procesul de fabricare:
Fructele proaspete sunt depozitate în cutii de plastic igienice, de unde sunt transportate la secţia de prelucrare.
· Înainte de prelucrare, fructele sunt spălate cu un jet puternic de apă, apoi sunt alimentate în torcător unde un alimentator elicoidal le transportă la discul de măcinat, în timp ce fructele sunt spălate în continuu.
· Sucul de mere 100% natural este presat din pasta obţinută.
· Sucul organic, cu valoarea sa nutritivă întreagă este pus în recipienţi din inox, în stare nefiltrată.
· De aici sucul este pus în pasteurizator, unde este tratat termic.
· Sucul de mere proaspăt pasteurizat este îmbuteliat cald şi ambalat în sistem BIB, conferând astfel un termen de valabilitate mai lung şi păstrând gustul şi mirosul original al fructelor.
Mai multe informaţii pe //www.biofruct.ro
Ultimul fabricant de bragă din Giurgiu, dl . Ristea Bogoevici – trimite braga la Bucureşti în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.
Născut în Giurgiu din părinţi sârbi stabiliţi în România după ce au emigrat în anul 1930 din Regatul Iugoslaviei, Ristea Bogoevici spune că a învăţat tot ceea ce se putea învăţa de la tatăl său în materie de bragă, alviţă şi alte “dulciuri”. A reînceput fabricarea brăgii după revoluţie şi ne recomanda reţeta:” Braga preparată de mine este o băutură răcoritoare 100% naturală. Conţine apă, zahăr şi făină din diferite cereale. Alături de acestea mai pun şi două ingrediente , moştenire de familie! O fabric acasă, într-un atelier special. E foarte căutată atât în Giurgiu unde am un spaţiu şi acum merge şi în Bucureşti.”
