sunt necesare eforturi suplimentarepentru sprijinirea redresarii solide
Bruxelles, 13 mai 2015 – sunt necesare măsuri de politică suplimentare pentru revenirea la creşterea autosusţinută.
Astăzi, Comisia Europeană a adoptat recomandările de politică economică specifice fiecărei ţări pentru 2015 şi 2016, prin care a lansat un apel în vederea luării de măsuri la nivel naţional pentru crearea de locuri de muncă şi stimularea creşterii.
Aceste recomandări reflectă agenda economică şi socială a Comisiei. De la preluarea mandatului de către Comisia preşedintelui Juncker în noiembrie 2014 şi după publicarea Analizei anuale a creșterii pentru 2015, această agendă s-a concentrat pe trei piloni care se consolidează reciproc: stimularea investiţiilor, punerea în aplicare a reformelor structurale şi continuarea responsabilităţii bugetare. Punerea în aplicare cu succes a recomandărilor specifice fiecărei ţări pentru 2015 va reprezenta un element esenţial pentru a se asigura că revenirea Europei la locuri de muncă şi la creştere economică se va realiza într-un mod sustenabil şi va depinde mai puţin de factorii ciclici externi care sprijină în prezent redresarea.
Domnul Valdis Dombrovskis, vicepreședintele responsabil pentru moneda euro și dialog social, a declarat: „ Consolidarea redresării economice a Europei necesită mai multe eforturi decisive în materie de politici. Multe state membre se confruntă cu provocări, cum ar fi nivelul ridicat al datoriei publice și private, productivitatea redusă și lipsa investițiilor, care duc la o rată ridicată a șomajului și la înrăutățirea condițiilor sociale. Recomandările specifice fiecărei țări publicate astăzi vizează depășirea acestor provocări. Pentru a promova asumarea și punerea în aplicare a politicilor la nivel național, neam intensificat angajamentul față de guverne, parlamente și partenerii sociali și am formulat recomandări raționalizate în mod considerabil și mai bine direcționate."
Doamna Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: „Trebuie să profităm pe deplin de oportunitatea acestei redresări economice incipiente și să îi readucem pe europeni în câmpul muncii. Statele membre ar trebui să profite de această dinamică și să obțină rezultate în ceea ce privește reformele structurale. Trebuie să se pună un accent deosebit pe cei care au fost uitați în timpul crizei, în special tinerii și șomerii pe termen lung."
Domnul Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „Astăzi, invităm statele membre să se asigure că redresarea economică în curs este mai mult decât un fenomen sezonier. Încă din prima zi în care Comisia Juncker și-a început mandatul, ne-am stabilit ca priorități economice stimularea investițiilor, sprijinirea reformelor structurale și asigurarea continuării politicilor bugetare responsabile. Aceste recomandări nu înseamnă că Bruxelles-ul dă lecții guvernelor, ci că încurajăm eforturile naționale pentru a asigura locurile de muncă și creșterea de care avem cu toții nevoie."
Consolidarea și raționalizarea semestrului european
Comisia Europeană a introdus o serie de modificări în procesul semestrului european, care reprezintă calendarul UE pentru coordonarea politicii economice, în vederea sporirii gradului de asumare politică și de răspundere pentru elaborarea deciziilor la nivel european și național.
Printre aceste modificări se numără:
– concentrarea în mai mare măsură pe prioritățile identificate în Analiza anuală a creșterii, cu mai puține recomandări care vizează numai un număr redus de domenii de acțiune prioritare esențiale;
– publicarea mai devreme a analizelor pentru fiecare țară și pentru zona euro, astfel încât să poată fi purtate discuții aprofundate cu statele membre și cu partenerii sociali în ceea ce privește aspectelecheie;
– contacte politice mai intense la nivel politic și tehnic pentru a se discuta pe marginea recomandărilor trecute și viitoare;
– un calendar adaptat care să acorde tuturor actorilor mai mult timp pentru a discuta și a conveni asupra priorităților dintr-o perspectivă europeană, precum și pentru a compara performanța și prioritățile naționale din această perspectivă.
Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2015
Comisia formulează recomandări pentru 26 de țări și pentru zona euro în ansamblul său.[1] Aceste recomandări reflectă următoarele priorități:
– stimularea investițiilor pentru a sprijini creșterea viitoare. În acest scop este necesar să se elimine barierele din calea finanțării și a lansării de proiecte de investiții și să se pună rapid în aplicare Planul de investiții pentru Europa realizat de Comisie, în valoare de 315 miliarde EUR;
– realizarea unor reforme structurale ambițioase pe piețele produselor, serviciilor și forței de muncă menite să ducă la creșterea productivității, a competitivității și a investițiilor. Prin stimularea creării de locuri de muncă și a creșterii economice, aceste reforme vor contribui la asigurarea prosperității și la îmbunătățirea echității sociale. Reformele din sectorul financiar vor facilita accesul la finanțare pentru investiții și vor atenua impactul negativ de reducere a efectului de levier în sectorul bancar, precum și în sectorul privat și public;
– continuarea politicilor bugetare responsabile care asigură echilibrul între stabilizarea pe termen scurt și sustenabilitatea pe termen lung. Statele membre cu deficite mari sau cu niveluri ridicate ale datoriei trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a-și corecta bilanțurile, în timp ce statele membre care dispun de o marjă de manevră bugetară ar trebui să ia măsuri pentru a sprijini investițiile productive. Modificările aduse în ceea ce privește elementele componente ale finanțelor
publice ar trebui să le permită acestora să susțină într-o mai mare măsură creșterea;
– îmbunătățirea politicii de ocupare a forței de muncă și a protecției sociale pentru a le oferi cetățenilor mai multe mijloace, sprijin și protecție pe tot parcursul vieții și pentru a asigura o mai mare coeziune socială, care reprezintă o componentă esențială a creșterii economice durabile.
Recomandările se bazează pe analize detaliate ale situației cu care se confruntă fiecare țară. Orientările adaptate sunt rezultatul unui dialog deschis care a fost purtat cu statele membre de-a lungul anului. Acestea se bazează mai ales pe analiza efectuată de Comisie în rapoartele de țară, precum și pe programele naționale de reformă și pe programele de convergență și de stabilitate prezentate de statele membre în luna aprilie. Acestea țin seama, de asemenea, de cele mai recente date prezentate în cadrul previziunilor de primăvară ale Comisiei.
În cadrul pachetului de astăzi, Comisia a adoptat și câteva decizii privind finanțele publice ale statelor membre în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Împreună, aceste recomandări reprezintă un set de orientări și de priorități ambițioase pentru economia UE.
Decizii bugetare
Astăzi, Comisia a recomandat Consiliului de miniștri al UE să închidă procedura de deficit excesiv pentru două țări: Malta și Polonia.
Ambele țări și-au corectat deficitele excesive. În Polonia, deficitul global se situa în 2014 la 3,2 % din PIB, depășind astfel valoarea de referință de 3 % din PIB. În 2014, sunt în continuare resimțite efectele unei reforme a sistemului de pensii din 1999, chiar și după ce o lege a anulat reforma în decembrie 2013. După ce se ține seama de aceste costuri nete din 1999, deficitul este sub 3 % din PIB în 2014 (2,7% in 2015). Prin urmare, Comisia consideră că Polonia respectă criteriul privind deficitul prevăzut în Pactul de stabilitate și de creștere.
În Malta, deficitul public general a fost redus la 2,1 % din PIB în 2014 și se preconizează că va rămâne la 3 % din PIB în 2015-2016. Malta a respectat, de asemenea, regula privind datoria în 2014, ceea ce reprezenta o condiție necesară pentru ieșirea din procedura aplicabilă deficitelor excesive, dat fiind că această procedură avea la bază nerespectarea atât a criteriului privind deficitul, cât și a criteriului privind datoria.
În cazul Regatului Unit, Comisia recomandă Consiliului să decidă că guvernul nu a luat nicio măsură cu efecte concrete pentru a respecta recomandarea din decembrie 2009 conform căreia trebuia să corecteze deficitul excesiv până în exercițiul financiar 2014-2015. Acest lucru se datorează faptului că efortul bugetar realizat a fost sub nivelul efortului bugetar mediu anual recomandat, de 1,75 % din PIB, iar deficitul înregistrat anul trecut a fost de 5,2 %. Comisia recomandă să i se acorde Regatului Unit încă doi ani, până în exercițiul financiar 2016-2017, pentru a-și reduce deficitul sub valoarea de referință de 3 % din PIB.
Comisia a pregătit, de asemenea, un raport pentru Finlanda în care concluzionează că această țară nu îndeplinește criteriul privind datoria și deficitul prevăzut în Pactul de stabilitate și de creștere. Comitetul economic și financiar va transmite avizul său privind raportul în termen de două săptămâni, urmând ca o decizie privind deschiderea sau nu a procedurii aplicabile deficitelor excesive să fie adoptată ulterior.
Franța face în prezent obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive. În Programul de stabilitate pentru 2015, guvernul preconizează că deficitul excesiv va fi corectat și va scădea până în 2017 – în conformitate cu recomandarea din 10 martie 2015 adoptată de Consiliu la propunerea Comisiei. Consiliul a stabilit data de 10 iunie 2015 ca termen pentru ca Franța să ia măsuri cu efecte concrete.
Situația statelor membre în ceea ce privește procedura privind dezechilibrele
macroeconomice
Următoarele etape
Miniștrii din UE vor discuta recomandările specifice fiecărei țări în luna iunie, urmând ca șefii de stat sau de guvern să le aprobe în 25-26 iunie. Acestea vor fi adoptate oficial în luna iulie. După aceea, statele membre au responsabilitatea de a pune în aplicare recomandările, incluzându-le în politicile naționale și în planurile lor bugetare pentru 2015-2016.
Informații suplimentare:
Recomandările din 2015 specifice fiecărei țări
Deciziile din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere
Comunicatul de presă privind recomandările specifice fiecărei țări
Comunicatul de presă privind deciziile bugetare
Domenii prioritare: fișe tematice
