Sâmbătă, 25 iunie, ora 13:00 – Mărturisind pe Christos
Documentar. Martirajul reprezintă o constantă în istoria creştină a omenirii, iar asumarea sa diferenţiază marile vocaţii ale celor dispuşi să mărturisească şi să se jertfească întru Christos de ceata mai numeroasă a celor nepregătiţi pentru un asemenea prag al credinţei desăvârşite. Desigur că perioadele de prigoană împotriva creştinilor au contabilizat exemplele cele mai definitorii în acest sens.Şi antichitatea creştină, dar şi veacul din urmă au oferit "şansa" unui asemenea scenariu martirologic şi soteriologic. Numai că, în primele veacuri creştine, Biserica era una nedespărţită, în vreme ce în secolul XX martirii creştini au fost de diferite denominaţiuni şi s-ar putea crede că martirajul are nuanţe confesionale. Insidios am putea "proclama" că martirii noştri – ai confesiunii cărei îi aparţinem – sunt mai martiri decât ceilalţi! sau că o confesiune este mai predispusă la martiraj decât alta!
Radu Găină încearcă să răspundă acestei provocări complexe în documentarul "Mărturisind pe Christos" prilejuit de colocviul internaţional "Martiriul în antichitatea creştină şi în secolul XX" organizat la Sighet de Fundaţia Academia Civică în colaborare cu Asociaţia "Oglindanet". Discursul de televiziune surprinde interpretările lui Tertulian, Clement, Origen asupra martiriului şi asumarea concretă a acestuia de către protomartirii menţionaţi în cartea Macabeilor, de primul martir creştin Ştefan, dar şi de martiri ai temniţelor comuniste din România ca monseniorul Vladimir Ghika, episcopii greco-catolici, călugărul Daniil Sandu Tudor, pastorul Richard Wurmbrandt, Valeriu Gafencu. Este prezentat scenariu de tip hold-up al botezului creştin al lui Nicolae Steinhardt într-o celulă a închisorii Jilava, dar şi prigoana securităţii din România asupra mănăstirilor Vladimireşti şi Dervent, precum şi arestările membrilor grupului "Rugul Aprins" sau execuţiile preoţilor ortodoxi care au susţinut grupurile anticomuniste din munţi.
Invitaţii filmului sunt P.S. Virgil Bercea, episcop greco-catolic al Oradiei, patrologul Cristian Bădiliţă, scriitorii Ana Blandiana, Romulus Rusan, Andrei Brezianu, istoricul Marius Oprea, teologii Didier Rance, Otniel Vereş, Marius Cruceru, Cristian Langa, Monica Papazu, istoricii literari George Ardeleanu, Nina Negru, editorul Emanuel Cosmovici, părintele Marius Vişoian.
Realizator şi producător: Radu Găină
Sâmbătă, 25 iunie, ora 18:15 – Conferinţele Ateneului Român
Criticul literar Nicolae Manolescu în dialog cu scriitorul şi dizidentul politic Dorin Tudoran.
Producător: Ruxandra Ţuchel
Duminică, 26 iunie, ora 14:00 – La porţile Ceriului
Gazda emisiunii Grigore Leşe.
În acest ultim episod filmat la porțile Dobrogei ne va însoți un tânăr din Tulcea, pasionat de tot ce înseamnă tradiţie, continuitate în rost, neam. Îl cheamă Valeriu Leonov, iar prietenii îi spun Leo. Biserica îi este a doua casă, acolo merge duminică de duminică şi în toate sărbătorile de peste an, cântă în strană, îşi linişteşte sufletul şi îi bucură pe cei care reuşesc să-l înţeleagă. Într-o lume mercantilă şi schimbătoare ca vremea, Leo vede doar aura oamenilor şi esenţa lucrurilor. Ne-a fost călăuză preţioasă, ne-a arătat partea tainică a Dobrogei, ne-a ajutat să simţim duhul locului…
Duminică, 26 iunie, ora 14:30 – Decor şi stil
Ultima mare catedrală a lumii Sagrada Familia-Barcelona
Am numit-o "ultima mare catedrală a lumii" pentru că este cu siguranţă ultima care s-a construit şi se mai construieşte la fel ca marile catedrale din evul mediu. Construcţia va dura o sută şi ceva de ani, asta 
datorită totuşi utilajelor moderne. Antoni Gaudi a preluat proiectul în 1883 şi a lucrat precum constructorii medievali, treptat, făcând schiţe şi machete de lucru, până în 1926. În acel an, complet absorbit de proiect şi rupt de lume, a plecat să se plimbe pe străzile Barcelonei şi a fost călcat de un tamvai. Atunci era terminată doar faţada Nativităţii. Construcţia catedralei (ridicată exlusiv din donaţii, motiv pentru care se numeşte Templul Expiatoriu Sagrada Familia) va dura probabil până în 2026 când se vor împlini 100 de ani de la moartea lui Gaudi. Construcţia, devenită simbolul de necontestat al Barcelonei, va avea în final 17 turnuri: 12 dedicate Apostolilor, 4 Evangheliştilor şi unul, în centru, de 170 de metri înălţime va fi dedicat Mântuitorului Iisus Hristos.
Redactori: Irina Irşai şi Georges Boisnard
Duminică, 26 iunie, ora 16:00 – Primavara unui teatru: Metropolis
Când prindea viaţă, întrupându-se din cenuşa predecesorului său, puţini erau aceia care credeau ca noul Teatru Metropolis va fi altceva decât o simplă încercare. Au trecut stagiunile, patru la număr, iar cel dintâi teatru public de proiecte din România s-a dovedit a fi o investiţie artistică viabilă. Cine sunt cei care, alături de George Ivaşcu, directorul teatrului bucureştean, au făcut ca proiectul să izbândească, fructificând, astfel, banul contribuabilului, spre propria sa bucurie, puteţi afla urmărind documentarul pe care Sanda Vişan l-a dedicat instituţiei aniversate şi oamenilor ei.
Producător şi realizator: Sanda Vişan
Duminică, 26 iunie, ora 16:45 – Profil, poveste, personaj : Soprana Virginia Zeani. Partea I
Vizita sa a fost, fără îndoială, capul de afiş al vieţii culturale bucureştene în această primăvară. Decorată de Casa Regală a României cu ordinul NIHIL SINE DEO, soprana Virginia Zeani a revenit în România după o absenţă de 10 ani. Legendara Traviata a marilor scene lirice europene între anii 1950-1970, Virginia Zeani nu este doar una dintre marile soprane ale lumii, în epoca lui Callas, Tebaldi sau Sutherland, ci şi una dintre cele mai plăcute, fireşti, amuzante şi modeste dive. Profil, poveste, personaj o surprinde în cel mai amplu interviu acordat unei televiziuni din România.
Producător tv: Marius Constantinescu
Duminică, 26 iunie, ora 18:15 – Remix
Repetiţie generală FLORIAN DIN TRANSILVANIA, prima după 25 de ani (12 mai 2011), în avanpremiera recitalului la al şaptelea festival CLUB A. Interviuri cu Mircea Florian, Dixie Krauser, Marius Vintilă, Gabi Golescu şi Adrian Fundescu.
Producător tv: Doru Ionescu
