În urma scandalului cărnii de cal etichetată ca fiind de vită, 1 din 2 români declară că are mai puţină încredere în originea cărnii cumpărate şi că şi-a schimbat alegerile legate de consumul de carne, potrivit raportului “Criza cărnii de cal față în față cu consumatorul român”, realizat de Rogalski Grigoriu Public Relations.
Peste jumătate dintre români şi-au schimbat obiceiurile privind consumul de carne în urma scandalului cărnii de cal, iar 14.26% declară că au cumpărat mai multă carne de pui ambalată provenită de la producători cunoscuţi. Subiectul cărnii de cal etichetate drept carne de vită este cunoscut de peste 96% dintre consumatori și a devenit o temă pe agenda lor: 9 din 10 consumatori au discutat despre subiect cu cineva din universul lor (familie, prieteni sau colegi), acest rezultat calificând recentul scandal ca unul dintre cele mai virale subiecte sociale din ultimele 12 luni.
Cercetarea pe care se bazează studiul realizat de Rogalski Grigoriu Public Relations a fost realizată în perioada 28 februarie – 4 martie a.c pe platforma iVOX.ro pe un eșantion de 4.659 de persoane. În ceea ce privește gestionarea crizei, 40.7% dintre respondenţi consideră că autorităţile din România au intervenit corect pentru restabilirea adevărului, Victor Ponta fiind personalitatea publică cu cea mai mare vizibilitate în această controversă (65%).
Scandalul cărnii de cal etichetată ca fiind carne de vită a izbucnit la mijlocul lui ianuarie 2013 şi încă nu s-a terminat. În presa tradiţională, subiectul a generat peste 25 de ore de emisie TV, 3 ore de emisie radio şi 82 de pagini de ziar tabloid, concentrându-se pe relatarea principalelor informații și declarații date publicității atât în România cât și în presa internațională; factorul amplificator a fost descoperirea a 500 de kilograme de carne de cal abandonate la marginea unui lac din județul Cluj. În social media, ştirea a generat comentarii mai degrabă ironice, factorul amplificator fiind retragerea de la vânzare a unor chifteluțe suspectate de a fi conținut carne de cal. Expunerea totală a subiectului în social media a cumulat peste 15,000 apariţii, 500 de postări pe blogurile româneşti, 2000 de postări Facebook.com și 43 filme youtube.com.
Această imensă cantitate de conținut media a făcut ca nivelul de interes față de subiect, măsurat de motorul de căutare Google, să crească cu 400% în februarie 2013 faţă de septembrie 2011, când a apărut prima oară tema cărnii de cal comercializată în loc de carne de vită într-o piață din București, în urma unui control al autorităților.
Fiind intens mediatizat, chiar dacă lipsit de dovezi privind afectarea directă a siguranței consumatorilor, subiectul a creat suspiciuni legate de originea cărnii în general și a generat schimbări de comportament pentru mai bine de jumătate dintre respondenţi. Cei mai mulți dintre aceştia se îndreaptă spre carnea de pui ambalată provenită de la producători cunoscuţi (14.26%), în timp ce 7.75% au declarat că nu au mai cumpărat carne de vită deloc.
Când vine vorba de achiziţia cărnii în care au încredere, cele mai importante 3 criterii menţionate rămân marca de producător (63% dintre respondenți), tipul de carne din care e preparat produsul (55% dintre consumatorii chestionați) și informațiile care atestă originea și calitatea produsului (48% dintre respondenți).
Subiectul cărnii de cal a generat confuzie în România, mai ales în intervalul cuprins între lansarea știrii și infirmarea originii românești a etichetării greșite. Pe de altă parte însă, acest episod relevă, încă o dată, care sunt factorii care construiesc sau, dimpotrivă, distrug încrederea consumatorilor în produsele alimentare. Migrarea consumatorilor spre carnea de pui ambalată, provenită de la producători cunoscuți, arată că încrederea se construiește în timp și se reconfirmă mai ales în perioade de criză.
În România, carnea de pasăre (pui, curcan, struţ) este aproape singura categorie care a impus mărci de încredere, spre deosebire de alte categorii (carne de vită sau de porc) unde nu există nici măcar în fază incipientă o astfel de abordare. O simplă analiză la raft arată că, în continuare, carnea de vită sau porc nu are același avans ca în cazul cărnii de pui în ceea ce privește comunicarea originii și calității produsului. Departe de a genera niște branduri recognoscibile, carnea de porc şi vită nu a generat sau construit nici măcar mărci de producător, comercializându-se mai degrabă ca niște private labels în marile magazine sau, și mai simplu, exclusiv vrac în marile piețe. Pe de altă parte, nici carnea de pui nu va fi ferită de suspiciuni, câtă vreme nu toți producătorii aplică aceleași standarde de calitate.
Chiar şi înainte de acest scandal, consumatorii aşteptau de la producători transparenţă în ceea ce priveşte modul de producţie şi comercializare a produselor. Această aşteptare devine mai puternică acum, iar consumatorilor le va fi din ce în ce mai greu să aibă încredere în diferite tipuri de carne, fără a cunoaşte provenienţa sau producătorul acestora.
Mai multe concluzii ale cercetării asupra scandalului cărnii de cal aici.
Studiul a fost realizat cu ajutorul datelor puse la dispoziţia Rogalski Grigoriu PR de către Media Image Group, Ze Monitor (TreeWorks) şi iVox.ro.
