MCCANN WORLDGROUP a lansat studiul ”CRISIS TRACKER: UKRAINE” menit să sondeze sentimentul consumatorilor față de actualul context geo-politic, starea lor de spirit, precum și așteptările pe care aceștia le au de la companii în aceste momente.
Studiul este numit “Crisis Tracker” deoarece urmărește să ofere o înțelegere asupra modului în care crizele multidimensionale din prezent afectează oamenii din multiple regiuni, iar această ediție are ca obiectiv să ofere câteva indicații despre cum companile pot să răspundă cel mai bine la criza care se desfășoară în Ucraina.
Studiul oferă o perspectivă detaliată asupra contextului local, dar și cum aceste contexte naționale diferă – de la țări în care conflictul din Ucraina este văzut ca o distragere de la alte probleme presante – China sau India, la țări direct afectate precum România sau Polonia.
Conflictul a alimentat pesimismul românilor
La nivel global există un sentiment generalizat de pesimism cu privire la viitorul lumii (72% pesimism VS optimism). Românii sunt mai degrabă pesimiști, 56% declarând că lucrurile vor merge din ce în ce mai rău, opinie pe care o împărtășim cu alte țări europene (Germania, Marea Britanie, Polonia), țări care de altfel au devenit majoritar pesimiste față de majoritar optimiste acum un an.
73% dintre români se declară mai temători decât înainte, jumătate dintre români au început să aibă mai multe frământări atunci când pun capul pe pernă, iar alături de Polonia, România este in top în ceea ce privește sentimentul oamenilor că nu își mai pot face planuri de viitor din cauza nesiguranței din jurul lor.
Cele mai prezente sentimente pe care le simt românii în aceste momente sunt: incertitudinea – 38%, dezamăgire – 21%, dar și confuzia – 19%. De altfel, românii declară că se simt confuzi în procent mai mare decât orice altă țară din studiu (vs 9% media globală). 85% dintre români consideră că guvernanții i-au dezamăgit, față de 56% media globală, cel mai mare procent dintre toate țările din studiu.
În aceste vremuri tulburi, jumătate dintre români au re-evaluat cine sunt persoanele care conteaza cu adevărat pentru ei și 45% cum se raportează la viitor. De altfel, în urma conflictului 67% dintre români au zis ”te iubesc” mai des.
De ce se tem Românii atunci când se gândesc la războiul din Ucraina?
Dincolo de un pesimism generalizat, atunci când se raportează specific la războiul din Ucraina, 88% dintre români se declară uimiți că astfel de conflicte nu sunt de domeniul trecutului, mai mult decât orice altă țară din studiu.
Principalele consecințe negative care îi îngrijoreaza pe români sunt numărul mare de victime umane – 83% (față de 77% media globală), grija că economia va avea de suferit – 71% (față de 52% media globală) și îngrijorarea că vom rămâne fără resurse necesare – 42%, față de 33% media globală.
E
xistă un sentiment generalizat în România că avem de-a face cu un moment important în istoria lumii.
Astfel 88% cred că lumea se va schimba definitiv în urma acestui conflict, 89% consideră că societatea nu a învățat nimic din trecut și 88% dintre români se tem că lumea a ajuns la un punct de cotitură în istorie.
Românii simt pe pielea lor efectele războiului informațional
Cu siguranță acesta nu este primul război care a avut loc de la apariția rețelelor sociale. Cu toate acestea, datele de căutare din Google arată că invazia rusă are o vizibilitate la nivel global cum nu s-a mai văzut până acum.
”De la tiktok-urile refugiaților ucrainieni din ”Generația Z” despre „cum să faci cafea fără electricitate într-un adăpost anti-bombă” sau ”cum este viața într-un adăpost pentru refugiați din România”, până la videoclipurile cu civili care se plimbă printre dărâmăturile propriilor case, omniprezența conținutului în social media a creat un sentiment de proximitate față de un conflict care pare să depășească granițele fizice convenționale,” a declarat Andrei Florian, Senior Strategic Planner Mccann Worldgroup Romania.
În ceea ce privește expunerea media a conflictului, 85% dintre români sunt de accord că este primul râzboi pe care îl urmăresc în timp real în social media. Pe măsură ce războiul informațional continuă, social media au devenit un camp de luptă în care se implică utilizatori din toată lumea.
De altfel, 52% dintre români au renunțat să urmărească știrile deoarece îî supără (comparativ cu 44% media globală și mai mult decât orice altă țară europeană din studiu), iar 78% dintre români nu știu în ce informații pot avea încredere.
Cu toate aceste, informațiile din jurul conflictului au și un rol pozitiv, 91% dintre români se declară inspirați pozitiv văzând cum oameni din întreaga lume îi ajută pe cei din Ucraina, iar 87% se declară inspirați pozitiv atunci când văd branduri și companii din întreaga lume sărind în ajutorul Ucrainei.
Există totuși o dualitate și o nuanțare a situație în percepția românilor asupra contextului din jurul războiul din Ucraina. 83% dintre români consideră că deși media încearcă să zugrăvească conflictul ca fiind unul dintre ”eroi” și personaje negative, lucurile sunt de fapt mai complicate. 75% simt compasiune față de sportivii ruși care nu pot participa în competiții din cauza conflictului asupra căruia nu au un control, dar în același timp 71% dintre ei sunt de acord că Rusia ar trebui exclusă de pe scena politică, sportivă și culturală.
Într-o notă pozitivă, conflictul a trezit empatia românilor
Criza actuală a reușit să genereze o energie galvanizantă în jurul acțiunilor ce urmăresc să ajute ca răspuns la situația din Ucraina. Vedem cum oameni de diverse categorii se alătură eforturilor colective de ajutorare, poate și un simbol al dorinței de a lăsa la o parte diviziunile generate de pandemie în ultimii ani.
74% dintre români cred că avem o obligație morală să îi ajutăm pe cei aflați la nevoie, iar în proporție de 87% că ar trebui să acționăm în interesul tuturor oamenilor, nu doar a celor din țara noastră.
În acest sens, pentru a ajuta în criza actuală, românii declară că sunt dispuși să doneze bani organizațiilor caritabile în proporție de 53%, 42% s-ar implica în acțiuni de voluntariat, 33% ar posta în social media pe această temă și 29% ar oferi un adăpost refugiaților. În același timp doar 24% ar participa la un protest, doar 13% s-ar înrola (totusi mai mult decât media globală de 9%) și în cea mai mică măsură 6% ar contacta un reprezentant politic (față de 15% media globală).
La nivel declarativ, românii sunt mai toleranți și deschiși către alte culturi decât alți europeni. Doar 35% dintre români sunt de acord că aducerea de elemente din alte culturi în țara lor amenință valorile culturale naționale, comparativ cu aproximativ jumătate în Marea Britanie și Germania. În același timp, 44% dintre români consideră că situația din țara lor era mai bună când era un nivel mai mic de imigrație, comparative cu peste 50% în Germania și UK, dar mai mult decât în Polonia (41%).
Care sunt așteptările de la branduri?
La fel ca în majoritatea țărilor din studiu, 69% dintre români consideră că principalul mod în care brandurile pot ajuta este prin furnizarea de fonduri și provizii poporului ucrainean și în proporție de 52% prin separarea de Rusia și investițiile ruse. În plus, 84% dintre români consideră că acum mai mult ca oricând este important ca o companie să își spună cuvântul pe teme sociale, iar 77% consideră ca brandurile au un rol important de jucat în a uni societatea.
“Cea mai puternică armă într-o lume incertă este cunoașterea. Acest studiu despre climatul lumii ne arată cum oamenii parcurg diferite etape și stări pe măsură ce se desfășoară o criză (de la negare la acceptare) și a fost realizat împreună cu rețeaua globală Mccann pentru a ne ajuta la informarea clienților si colegilor noștri,” a declarant Ștefan Chirițescu, Chief Strategy Officer Mccann Worldgroup Romania.
Studiul Crisis Tracker acoperă în detaliu care sunt și nevoile punctuale pe care consumatorii le au de la branduri, dar și modalitățile de acțiune și arhetipurile pe care brandurile le pot utiliza pentru a răspunde la actuala criză. În acest sens Mccann Worldgroup Romania va organiza pentru clienții săi sesiuni dedicate pentru a intra în detaliile contextului local.
Metodologie
Primul val al cercetarării a fost realizat la nivel global de către divizia McCann Truth Central pe baza unui studiu cantitativ desfășurat în perioada 8 – 14 martie, pe un total de 4583 de respondeți din 9 țări: SUA, Marea Britanie, China, Brazilia, India, Mexic, Germania, Polonia și România.
