Raport anual privind securitatea alimentară și nutriția
O alianță internațională formată din agenții ONU, organizații guvernamentale și neguvernamentale, având drept scop eliminarea principalelor cauze ale foametei extreme, a publicat ieri o nouă ediție a Raportului global anual privind crizele alimentare.
Principalele constatări ale raportului global
Raportul Rețelei globale de combatere a crizelor alimentare indică faptul că, la finele anului 2019, 135 de milioane de persoane din 55 de țări și teritorii s-au confruntat cu insecuritate alimentară acută* (Faza 3 conform IPC/CH și peste aceasta).
De asemenea, în cele 55 de țări afectate de crize alimentare incluse în raport, 75 de milioane de copii erau subdezvoltați și 17 milioane erau subponderali în 2019.
Acesta este cel mai mare nivel al insecurității alimentare acute* și al malnutriției documentat de către Rețea de la prima ediție a raportului, publicată în 2017.
Mai mult, în 2019, 183 de milioane de persoane au fost încadrate în situație accentuată (Faza 2 conform IPC/CH) – la un pas de foamete acută și cu riscul de a ajunge într-o situație de criză sau într-o stare mai gravă (minim Faza 3 conform IPC/CH) în cazul confruntării cu un șoc sau un factor de stres, precum pandemia de COVID-19.
Mai bine de jumătate (73 de milioane) dintre cele 135 de milioane de persoane vizate de raport trăiesc în Africa, 43 de milioane trăiesc în Orientul Mijlociu și Asia, iar 18,5 milioane provin din America Latină și Caraibe.
Principalii factori determinanți ai tendințelor analizate în raport au fost: conflictele (factorul cheie ce a condus la insecuritate alimentară acută în cazul a 77 de milioane de persoane), vremea extremă (34 de milioane de persoane) și turbulențe economice (24 de milioane).
* Insecuritatea alimentară acută apare în situația în care imposibilitatea unei persoane de a consuma hrană adecvată îi pune în pericol iminent viața sau mijloacele de subzistență. Aceasta are la bază o serie de parametri acceptați la nivel internațional pentru măsurarea foametei extreme, precum Cadrul integrat de clasificare a fazelor securității alimentare (IPC, după denumirea din limba engleză) și Cadrul armonizat (CH, după denumirea din limba franceză). Este mai gravă decât / nu este identică cu foametea cronică, după cum arată și raportul anual al ONU privind Starea securității alimentare și a nutriției la nivel mondial. Foametea cronică apare când o persoană nu are posibilitatea să consume un timp îndelungat suficientă hrană pentru a menține un stil de viață normal și activ.
Raportul Rețelei globale de combatere a crizelor alimentare, principalele sale constatări, declarațiile partenerilor și produsele multimedia ce prezintă conținutul acestuia sunt acum disponibile la următoarele adrese:
– Pagina web a Rețelei globale de combatere a crizelor alimentare: http://www.fightfoodcrises.net/food-crises-and-covid-19/en/
– Platforma Rețelei de informare cu privire la securitatea alimentară (FSIN): www.fsinplatform.org.
Despre Rețeaua globală de combatere a crizelor alimentare
Scopul Rețelei globale de combatere a crizelor alimentare este să conecteze mai bine, să integreze și să îndrume inițiativele, parteneriatele, programele și politicile existente în vederea abordării sustenabile a principalelor cauze ale crizelor alimentare.
Raportul global privind crizele alimentare este publicația emblematică a Rețelei globale de combatere a crizelor alimentare, beneficiind de sprijinul Rețelei de informare cu privire la securitatea alimentară (FSIN). Raportul este rezultatul unei analize multiparteneriale fondate pe consens, în care sunt implicați 16 parteneri internaționali din domeniul ajutorului umanitar și al dezvoltării (în ordine alfabetică): Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), Agenția Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Autoritatea Interguvernamentală pentru Dezvoltare (IGAD), Clusterul global pentru nutriție, Clusterul global pentru securitate alimentară, Comitetul Permanent Interstatal de Luptă împotriva Secetei în Sahel (CILSS), Comunitatea pentru dezvoltare sudafricană (SADC), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Institutul Internațional de Cercetare în domeniul Politicilor Alimentare (IFPRI), Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite (PAM), Rețeaua sistemelor de avertizare timpurie a foametei (FEWS NET), Sistemul de Integrare Central-Americană (SICA), Unitatea globală pentru sprijinirea Cadrului integrat de clasificare a fazelor securității alimentare (IPC) și Uniunea Europeană (EU).
