Saxo Bank, specialistul în tranzacționare și investiții online, a publicat astăzi Raportul trimestrial T2 2022 pentru piețele globale, inclusiv idei de tranzacționare care acoperă acțiuni, valută, valute, mărfuri și obligațiuni, precum și o serie de teme macro-centrale care afectează investitorii și piețele.
Perspectiva Saxo Bank pentru T2 susține că asistăm la nimic mai puțin decât la sfârșitul jocului pentru paradigma care a modelat piețele de la Greenspan încoace. Șocurile „gemene” ale pandemiei și invazia Ucrainei de către Rusia a schimbat prioritățile pe toate fronturile de politică, inclusiv fiscală, pe cel monetar și geopolitic. În SUA, imperativul ca Fed să se confrunte cu riscurile inflaționiste în spirală a perturbat tradiționala repetare a salvarii piețelor financiare și a economiei la primul necaz. Pe scurt, prețul de exercitare al „puterii Powell” este mult mai mic decât era acum un an – Fed trebuie să treacă înaintea curbei. În Europa, invazia rusă a Ucrainei a văzut Germania aruncând zeci de ani de politică fiscală și de apărare pe fereastră, deschizând o nouă eră a investițiilor care ar trebui să conducă la o creștere puternică a productivității. Riscurile existențiale ale UE au dispărut pe măsură ce prioritățile de apărare se ridică deasupra tuturor celorlalte considerații.
Puneți-vă căștile, deoarece 2022 se va dovedi o călătorie sălbatică pentru piețele globale
„Această perspectivă se adresează schimbării tectonice deja în curs de politică globală. S-au dus vremurile în care ratele dobânzilor reale erau în continuă scădere și fiscalizarea din ce în ce mai mare: vor fi înlocuite cu o nouă creștere a productivității, pe măsură ce trecem agenda economică într-un loc mai bun și mai rațional, în ciuda veștilor îngrozitoare umanitare pe care le primim zi de zi din războiul din Ucraina”, spune Steen Jakobsen, economist-șef și CIO la Saxo Bank, în introducerea la raportului trimestrial și adaugă:
„Punctul de plecare pentru această schimbare de paradigmă este că toate constrângerile fiscale care au fost o premisă centrală în politicile economice globale începând cu anii 1990 au dispărut! Schimbarea a fost deja enormă în timpul pandemiei, dar a fost cea mai serioasă în cazul răspunsului german la războiul din Ucraina.
Acum, șocurile din partea Covid-ului și războiul din Ucraina ne-au accelerat drumul către o productivitate mai mare. Politica trebuie pur și simplu să ne conducă către mai multe descoperiri de preț și randamente reale pozitive, în timp ce actorii pieței și guvernamentali luptă pentru investiții într-o lume acum foarte constrânsă de limitele absolute de energie, mediu și capital.
Probabil că sunt prea devreme în a prognoza această schimbare necesară și mi-e teamă de o inflație fulminantă înainte de a ajunge la punctul descris mai sus; băncile centrale nu numai că întârzie la petrecere, dar este posibil să fi ratat cu totul ocazia de a reduce inflația pe termen mediu. În această realitate, există acum o nevoie mare ca băncile centrale să nu mai urmărească inflația din spate și să treacă înaintea curbei.
În concluzie, avem trei cicluri care afectează simultan piața:
- Criza continuă a ofertei după Covid și războiul din Ucraina, dar și din limitele fizice ale lumii
- Reevaluarea activelor pe fondul inflației în creștere
- Noul ciclu de înăsprire a Fed decolează în martie și urmează să continue
Acestea vor duce în cele din urmă la două rezultate cheie. În primul rând, la nivel macro strategic, o creștere a cheltuielilor pentru prioritățile energetice și de apărare, dar și diversificarea lanțului de aprovizionare pentru a elimina punctele unice de eșec pentru industriile strategice. În al doilea rând, ratele reale negative devin mai… pozitive, ca un indiciu că economia globală este pregătită pentru o creștere majoră a productivității, departe de câștigurile financiare pe termen scurt, ca o reafirmare a contractului social.”, spune Steen Jakobsen.
Acțiuni: productivitatea, inovația și puterea de stabilire a prețurilor nu au fost niciodată mai importante
„Înainte de invazia Rusiei asupra Ucrainei, acțiunile erau deja sub presiunea creșterii prețurilor mărfurilor și a perspectivelor înrăutățirii ratei dobânzii. Războiul și sancțiunile severe ulterioare împotriva Rusiei au catapultat lumea într-un mediu imprevizibil și de maximă incertitudine. Când viitorul devine mai incert, principiul precauției dictează că prima de risc a acțiunilor ar trebui să crească, evaluările acțiunilor scăzând în consecință.” spune Peter Garnry, șeful Strategiei de Capitaluri Proprii la Saxo Bank.
”Evaluările acțiunilor sunt determinate în principal de patru factori: creșterea veniturilor, marja EBITA, nevoile de investiții incrementale și rata de actualizare a fluxurilor de numerar viitoare. În timp ce presiunile inflaționiste în curs ar putea crește creșterea veniturilor nominale, ceilalți trei factori se mișcă cu toții în direcția greșită.
Cu un război pe scară largă înapoi în Europa și piețele de mărfuri aflate în revolte, acest lucru a agravat presiunile inflaționiste și acțiunile au intrat într-un mediu nemaivăzut din anii 1970. Inflația ridicată este în esență o taxă pe capital și ridică ștacheta rentabilității capitalului și, prin urmare, inflația va filtra companiile mai slabe și neproductive într-un mod necruțător. Zilele cu rate scăzute ale dobânzilor și capital în exces care țin companiile zombie în viață mai mult decât era necesar s-au încheiat.
Citind scrisorile acționarilor lui Warren Buffett din anii 1970, cheia supraviețuirii este productivitatea, inovația sau puterea de stabilire a prețurilor. Acesta din urmă este adesea o funcție a productivității și inovației și coincide cu cota mare de piață – sau doar dimensiunea în general – care oferă economie de scară. De-a lungul anului trecut, am menționat frecvent megacaps-urile ca o temă în timpul inflației. Cele mai mari companii din lume sunt ultimele afectate de condițiile financiare mai stricte și au, de asemenea, puterea de stabilire a prețurilor de a transmite inflația către clienții lor pentru o perioadă mai lungă de timp decât companiile mai mici”, spune Peter Garnry, șeful Strategiei de Capitaluri Proprii la Saxo Bank.
Mărfuri: Războiul și sancțiunile turboalimentează piețele de mărfuri deja strânse cu ușa
„Perspectiva unui ciclu de lungă durată de creștere a prețurilor mărfurilor, despre care am scris prima dată la începutul anului 2021, continuă să se dezvolte. În ultimul trimestru, războiul din Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei au ajutat la turboalimentarea unui sector care era deja martorul unei perspective de înăsprire a ofertei. Înainte ca alocațiile guvernamentale și ratele de dumping ale băncilor centrale la zero să contribuie la o suprastimulare post-pandemie a economiei globale, anii de aprovizionare amplă cu prețuri constante au redus investițiile în producția nouă, lăsând astfel producătorii nepregătiți pentru creșterea cererii care a urmat”, spune Ole Hansen, șeful Strategiei pentru Mărfuri la Saxo Bank.
„Cu canalele normale de aprovizionare cu mărfuri din Rusia întrerupte, este puțin probabil ca încheierea războiului din Ucraina să declanșeze o revenire rapidă la normalitate. Ruperea relațiilor și a încrederii dintre Rusia lui Putin și Occident este probabil să dureze mult pentru a se remedia.
Incertitudinile multiple vor declanșa o altă gamă largă de tranzacționare în timpul celui de-al doilea trimestru – potențial între 90 și 120 USD pe baril. În cele din urmă, piața ar trebui să se stabilizeze cu un risc de creștere a prețurilor din cauza capacității neutilizate reduse în rândul producătorilor cheie și a perturbărilor continue ale aprovizionării legate de Rusia, fiind parțial compensate de încetinirea cererii, pe măsură ce economia globală devine din ce în ce mai provocată de inflație și creșterea ratelor dobânzilor. Adăugați la aceasta o scădere temporară a cererii din China cauzată de Covid și iată cum perspectivele pentru o revizuire a maximului din martie pare puțin probabilă”, spune Ole Hansen, care continuă:
„Evenimentele cheie care ar putea declanșa o incertitudine suplimentară rămân perspectiva unui acord nuclear cu Iranul, Venezuela având voie să crească producția și, nu în ultimul rând, o creștere a producției de petrol de șist din SUA, în cazul în care producătorii reușesc să depășească provocările actuale legate de lipsa forței de muncă, echipele de fracking, platforme și nisip.”
Metale industriale: „Aluminiul, unul dintre cele mai consumatoare de energie de produs, a atins un nivel record în luna martie, împreună cu nichelul, în timp ce cuprul, fără tragere de inimă, a atins pentru scurt timp cel mai înalt nivel vreodată. Întreruperea actuală a aprovizionării din Rusia va continua să susțină sectorul pe tot parcursul anului 2022, nu în ultimul rând, având în vedere forța continuă către un viitor decarbonizat. În același timp, creșterea bugetelor pentru apărare ca răspuns la amenințarea rusă va menține cererea robustă, în ciuda riscului actual de încetinire economică. În plus, și susținătoare pentru sector, sunt perspectivele de încetinire a creșterii capacității în China, deoarece guvernul își intensifică eforturile de combatere a poluării, iar foștii producători chinezi, din aceleași motive, sunt foarte reticenți în a investi în noi capacități.
În timp ce transformarea energiei către un viitor cu un consum mai puțin de carbon este de așteptat să genereze o cerere puternică și în creștere pentru multe metale cheie, perspectivele pentru China sunt în prezent cea mai mare necunoscută, în special pentru cupru, unde o parte considerabilă a cererii chineze este legată de sectorul imobiliar. Dar, având în vedere o conductă slabă de aprovizionare minieră nouă, credem că actualele probleme de real estate din China se vor modera pe parcursul anului 2022.
Metale prețioase: „În primele săptămâni din 2022 puterea aurului a surprins piața, nu în ultimul rând pentru că s-a desfășurat creșterea din ianuarie, în timp ce randamentele reale din SUA s-au deplasat brusc mai sus. Declanșarea ostilităților din Ucraina a adăugat apoi o primă de risc geopolitic de scurtă durată, care a făcut ca aurul să fie mai sus, doar pentru a rata recordul din 2020 cu câțiva dolari.
Începând cu al doilea trimestru, credem că aurul se adaptează în cele din urmă la ciclul de creștere a ratelor din SUA și se deplasează mai sus. Perspectivele noastre optimiste se bazează pe convingerea că inflația va rămâne ridicată, componente precum creșterea costurilor mărfurilor, salariile și chiriile nefiind reduse de creșterea ratelor dobânzilor. Credem că aurul este, de asemenea, din ce în ce mai privit ca o acoperire împotriva viziunii optimiste a piețelor în prezent, potrivit căreia băncile centrale vor reuși să reducă inflația înainte ca încetinirea creșterii să oblige o regândire a ritmului majorărilor ratelor și a ratei finale care rezultă.
După ce am atins pragul de 2000 de dolari pe uncie înainte de timp, vedem că piața își consolidează câștigurile din primul trimestru înainte de a atinge, în cele din urmă, un nou record în a doua jumătate, deoarece creșterea încetinește și inflația rămâne ridicată.”
Macro: Marea eroziune
„Din punctul nostru de vedere, compararea inflației de astăzi cu anii 1970 sau cu criza petrolului din 1973 nu are sens. Există cel puțin două diferențe principale: mixul de politici privind Covid-19 în lumea dezvoltată a fost disproporționat cu ceea ce am cunoscut în trecut și nu există o buclă preț-salarii în majoritatea țărilor din zona euro. În anii 1970, salariile erau indexate automat la inflație. Nu mai este cazul, cu câteva excepții (în Cipru, Malta, Luxemburg și Belgia, indexarea se bazează pe IPC).
Până acum, negocierile salariale din țările din zona euro au dus la o creștere medie sub inflație; aceasta nu este stagflația pe care am experimentat-o în anii 1970. Unii economiști numesc această nouă perioadă „Lowflation”. Noi o numim „Marea Eroziune”: eroziunea puterii de cumpărare, a marjelor corporative și a creșterii din cauza exploziei costurilor de aprovizionare la nivel global”, spune Christopher Dembik, șeful de Cercetare Macroeconomică la Saxo Bank, continuând:
„După criza financiară globală din 2007-2008, multe țări au încercat metoda convențională de a reduce datoria, adică austeritate și reformă structurală. A eșuat și acum este timpul să adoptăm o abordare mai neconvențională: inflație, constrângeri și, în câteva cazuri, default. Acest lucru va avea implicații majore în ceea ce privește investițiile (depășesc mărfurile și bunurile imobiliare, printre alte opțiuni), dar și politica fiscală cu o redistribuire sporită a veniturilor pentru cea mai mică chintilă de gospodării. Nu toată lumea este pregătită pentru ceea ce urmează: o perioadă prelungită de inflație ridicată înainte ca aceasta să scadă.”
Forex: marea revenire a EUR și dificultatea tranzacționării acestuia
„Invazia rusă a Ucrainei a dus moneda euro în jos, imediat după ce moneda începea o încercare semnificativă de redresare, în așteptarea unei schimbări către înăsprirea din partea BCE la reuniunea din 10 martie. BCE a făcut o schimbare destul de brutală, având în vedere contextul incert, dar cel mai important lucru a fost ce a făcut Germania – la câteva zile de la invazia Ucrainei – promițând cheltuieli fiscale masive pentru a rezolva vulnerabilitățile sale energetice și de apărare. UE s-a alăturat apelului și va finanța noi inițiative fiscale mari prin emiterea comună de datorii. Toate aceste mișcări fiscale vor adânci profund piețele de capital ale UE și ar putea oferi un impuls pe termen lung pentru euro. Dacă sperăm că ceața teribilă a războiului se va ridica în curând, condițiile sunt promițătoare pentru ca moneda euro să crească semnificativ mai mult”, spune John J. Hardy, șeful Strategiei FX la Saxo Bank.
USD: Oh, doar sfârșitul statutului de rezervă și cam atât
„Mulți sugerează că sancțiunile coordonate împotriva activelor băncii centrale a Rusiei în urma invaziei sale asupra Ucrainei sunt o evoluție istorică o dată la o generație, poate la egalitate cu închiderea de către Nixon a „ferestrei de aur” care a pus capăt efectiv sistemului Bretton Woods din 1971. Cu siguranță, orice națiune care acumulează rezerve semnificative și crede că ar putea risca să cadă în fața alianțelor occidentale va găsi inacceptabil ca sistemul său financiar și economia să se dovedească la fel de vulnerabile ca și ale Rusiei.
China în special, în calitate de cel mai mare deținător de rezerve valutare din lume și în creșterea rivalității cu SUA, va vedea probabil acțiunile împotriva băncii centrale a Rusiei ca un semnal de alarmă masiv care o va face să dorească să se îndepărteze cât mai repede posibil de dependență de dolarul american. În plus, odată cu explozia prețurilor mărfurilor și lipsa disciplinei fiscale din SUA, toți deținătorii majori de USD și alte rezerve de valută fiat ar putea dori să se diversifice pentru a nu deține active fiat cu randament negativ și să investească în mărfuri și alte active dure și capacitatea productivă în schimb, chiar dacă nu există amenințarea imediată cu sancțiuni.
Aceste procese necesită timp, iar dolarul american va păstra o primă ca fiind cea mai lichidă monedă din lume, pe măsură ce navigăm pe drumul anevoios din față. Piețele vor trebui să se obișnuiască cu o inflație mai mare și cu o politică monetară mult mai strictă, dar dolarul american este programat pentru o resetare majoră în minus în anii următori, deoarece țările mari exportatoare nu vor găsi în el o rezervă de valoare. Ele vor căuta să-și recicleze surplusurile în altă parte, făcând din ce în ce mai dificil pentru SUA să își finanțeze deficitele”, adaugă John J. Hardy, șeful Strategiei FX la Saxo Bank.
Pentru a accesa Raportul complet al Saxo Bank pentru T2 2022, cu articole mai detaliate de la analiștii și strategii noștri, vă rugăm să accesați https://www.home.saxo/insights/news-and-research/thought-leadership/quarterly-outlook.
