Saxo Bank, specialistul în tranzacționare și investiții online, a publicat astăzi Raportul trimestrial T1 2022 pentru piețele globale, inclusiv idei de tranzacționare care acoperă acțiuni, valută, valute, mărfuri și obligațiuni, precum și o serie de teme macro-centrale care afectează investitorii și piețele.
„De la sfârșitul anului 2020, considerăm că economia reală este mult prea mică pentru agendele financiare și economice ale guvernelor, băncilor centrale și transformării ecologice”, spune Steen Jakobsen, economist șef și CIO la Saxo Bank, în introducerea Raportului:
„Punctul de blocare critic pentru creșterea economică reală de aici este criza energetică de facto pe care o trăim – una care va continua doar din cauza deceniilor de subinvestiții în domeniu și a lipsei continue de finanțare pentru energia din combustibili fosili, care încă conduce cea mai mare parte a aportului de energie în economia noastră.
Aceasta se află în centrul temei noastre „lumea este prea mică”. În 2021, am văzut creșteri ale prețurilor la energie și energie electrică, care nu au mai fost văzute din anii 1970. Prețurile energiei electrice în Europa au crescut de zece ori mai mult decât media pe termen lung, în parte din cauza întreruperilor de aprovizionare din străinătate, dar și agravate de lipsa sarcinii de bază, deoarece Germania închide centralele nucleare și noile surse alternative de energie nu sunt în măsură să înlocuiască sarcina de bază critică.”
Transformarea ecologică alimentează criza energetică
„Pe scurt, am creat un monstru în care prioritatea politicii – transformarea verde – alimentează criza energetică. Cu cât operăm mai mult fără un plan tangibil pentru a asigura o cale fără probleme către viitorul dorit al energiei verzi, cu atât economiile noastre vor fi perturbate într-un mod haotic din cauza sarcinii de bază inadecvate, atunci când cererea de energie depășește capacitatea de generare.
Răspunsul politicii de până acum a fost de a propune un angajament și mai profund față de energia verde și de a ignora îmbunătățirea rețelelor atât de necesară, a transportului și o mai bună utilizare a energiei convenționale.
Cea mai gravă eroare a factorilor de decizie este incapacitatea de a admite realitatea că energia alternativă singură nu poate alimenta viitorul la standardele de trai actuale. Ceea ce trebuie lumii azi este un Proiect Manhattan 2.0, de data aceasta nu pentru a construi o bombă mai mare, ci pentru a găsi și dezvolta noi surse de energie cu densitate mai mare, cu emisii scăzute de carbon, cel mai probabil bazate pe fisiunea și fuziunea nucleară.
Marea revoluție din 2022 va fi să începem să ne construim viitorul energetic pe o bază de realism, nu de fantezie.”
Acțiuni: Criza energetică ar putea transforma acțiunile din energie într-un câștigător secular
„Anul trecut, o criză energetică globală a apărut lent, înainte de a exploda în Asia și Europa la sfârșitul anului, contractele futures pe gaze naturale europene crescând cu 2.381% din mai 2020. Prețurile mai mari la energie – tema principală a acestei perspective trimestriale – sunt taxe pentru consumatori și întreprinderi. Acestea pot crește prețurile de consum și pot micșora marjele prin cheltuieli directe de operare mai mari și presiuni inflaționiste secundare care afectează industriile în mod diferit. De asemenea, pot împinge ratele dobânzilor mai sus, ridicând direct rata de actualizare a fluxurilor de numerar viitoare și scăzând astfel evaluările acțiunilor.
Există multe motive pentru a crede că prețurile energiei vor rămâne ridicate în viitorul previzibil din cauza subinvestițiilor, ESG și transformării ecologice. Acest lucru îi va atrage pe investitori să obțină o expunere la sectorul energetic în ansamblu pentru a-și echilibra portofoliul față de supraponderarea în tehnologie și acțiuni de creștere”, spune Peter Garnry, șeful strategiei de acțiuni la Saxo Bank.
Sectorul energetic a scăzut la un rol nesemnificativ pe piețele de acțiuni
„În ianuarie 1995, sectorul energetic avea o pondere de 10% în S&P 500 și, prin urmare, era al cincilea sector ca mărime după capitalizarea bursieră în cea mai mare economie și piață de acțiuni din lume. De la acest început, sectorul energetic a cunoscut o perioadă de boom incredibil, atingând vârful în iunie 2008, când prețul țițeiului Brent a atins 140 USD/baril. În această perioadă, sectorul energetic global a depășit piața globală de acțiuni cu 7,5% anualizat, oferind un randament total în USD de 16,2% anualizat”.
Înfometarea investițiilor în lumea fizică
„Există multe motive în spatele crizei energetice actuale – unele pe termen scurt și altele pe termen lung. Unele dintre cele mai evidente sunt revoluția Chinei în industria energiei pe bază de cărbune, abandonarea energiei nucleare de către Germania, jocul geopolitic al Rusiei, o piață globală a gazelor naturale prin GNL, investițiile insuficiente în furnizarea de petrol și gaze și modele meteorologice extraordinare care reduc producția de electricitate din hidro și turbine eoliene.”
Mărfuri susținute de inflație verde și ofertă redusă
„Vedem un alt an în care oferta strânsă și presiunile inflaționiste vor susține randamentul mărfurilor. Decarbonizarea lumii va crea din ce în ce mai mult așa-numita inflație verde, în care creșterea cererii și a prețurilor mărfurilor necesare pentru a susține procesul va fi satisfăcută de oferta inelastică – parțial determinată de reglementări precum ESG – care interzice unor investitori și bănci să susțină minerit și foraj. activități”, spune Ole Hansen, șeful strategiei pentru mărfuri la Saxo Bank.
Energie: În Europa, fragilitatea unei piețe de energie axată pe decarbonizarea producției de energie a devenit din ce în ce mai evidentă în ultimele șase luni. Rezultatul a fost o inflație „ecologică”, determinată de prețurile punitiv ridicate ale prețurilor la gaz și energie, punând în pericol industriile mari consumatoare de energie, afectand în același timp înclinația consumatorilor de a cheltui și de a menține redresarea economică pe drumul cel bun.”
Ole Hansen, șeful strategiei pentru mărfuri la Saxo Bank, continuă:
„În timp ce gazul este privit ca puntea dintre cărbune și sursele regenerabile în Europa, Asia rămâne blocată cu cărbunele ca sursă cheie de energie, nu în ultimul rând în China și India, unde cererea crescută de energie anul trecut a fost satisfăcută de cererea crescută de cărbune. Ca urmare a acestui fapt și în ciuda nevoii de decarbonizare a lumii, cantitatea de energie electrică generată la nivel mondial din cărbune a crescut cu aproximativ 9% până la un nou record în 2021. Agenția Internațională pentru Energie estimează că cererea va atinge un nou record în acest an, la un nivel în care poate rămâne neschimbat în următorii doi ani.”
Metalele industriale au crescut puternic în 2021, dar cea mai mare parte a creșterii de 32% a indicelui Bursei de Metale din Londra a avut loc în prima jumătate a anului, anul s-a încheiat cu un anumit grad de incertitudine.
În timp ce transformarea energiei către un viitor cu un consum mai puțin de carbon este de așteptat să genereze o cerere puternică și în creștere pentru multe metale cheie, perspectivele pentru China sunt în prezent cea mai mare necunoscută, în special pentru cupru, unde o parte considerabilă a cererii chineze este legată de sectorul imobiliar. Dar, având în vedere o lanț slab de aprovizionare minieră, credem că actualele curente contrare din cauza încetinirii sectorului imobiliar din China vor începe să se modereze la începutul anului 2022.
Metalele prețioase au fost singurul sector care a suferit scăderi anul trecut, dar ținând cont de curentele negative din creșterea randamentelor obligațiunilor și a unui dolar mai puternic, performanța negativă a aurului de aproximativ 3,6% a fost acceptabilă dintr-o perspectivă diversificată a portofoliului. Fiind cel mai sensibil la dolari și la rata dobânzii dintre toate mărfurile, aurul va lua o parte – dar nu toată – din inspirația sa direcțională din aceste două piețe. Aurul este adesea folosit de administratorii de fonduri ca protecție împotriva evenimentelor neașteptate, fie că sunt evoluții macroeconomice sau geopolitice.
Agricultură: Indicele global al prețurilor alimentelor al ONU FAO a încheiat 2021 cu o creștere anuală de 23%, sectoarele zahărului și uleiurilor vegetale înregistrând cele mai puternice creșteri. Deși vedem o oarecare moderare în 2022, riscurile climatice și meteorologice rămân o preocupare într-un moment în care livrările s-au redus. La aceasta se adaugă o creștere a prețurilor la îngrășăminte, legată de gaz, care, împreună cu costurile mai mari ale combustibilului, poate conduce la o trecere către culturi cu o intensitate mai mică a îngrășămintelor.
Macro: politica energetică neînțeleaptă a UE
„Criza energetică a UE a durat ani de zile. Anul 2021 s-a încheiat cu o lună de prețuri record. Gazele naturale în Europa sunt acum mai scumpe decât petrolul. În loc ca COP26 să ducă la o reducere treptată a cărbunelui, trista realitate a tranziției ecologice în UE este că cărbunele este în creștere (a se vedea perspectivele noastre pentru trimestrul IV pentru o analiză detaliată a transformării ecologice a UE).”
Un eșec de politică
În ultimii ani, UE a promovat în mod activ sursele regenerabile intermitente, care nu pot furniza o sursă de energie constantă, făcând eforturi în același timp pentru închiderea reactoarelor nucleare – unul dintre pilonii politicii de emisii scăzute de carbon ale UE. Acestea sunt cele două „păcate originare” ale politicii de tranziție ecologică a UE și de aceea consumatorii plătesc acum o factură de energie mult mai mare. În loc să se îndepărteze de combustibilii fosili, Europa este din ce în ce mai dependentă de importurile de gaze naturale, menținând centralele pe cărbune, deci nicidecum aproape de decarbonizare.
Ceva speranțe
Deși situația este critică, nu totul este pierdut. În vacanța de Crăciun, Comisia Europeană a lansat un sistem de clasificare care stabilește o listă a activităților economice durabile din punct de vedere ecologic. Atât gazele fosile, cât și energia nucleară sunt incluse ca surse de electricitate verde, cu anumite condiții. Este o decizie înțeleaptă să incluzi nucleara, desigur. Acum, Parlamentul European și Consiliul vor avea la dispoziție patru luni să o examineze și să opună, dacă consideră că este necesar.
Țările antinucleare (Austria, Germania și Țările de Jos) au protestat față de includerea energiei nucleare, dar nu au o majoritate calificată care să o respingă în Consiliu; care necesită cel puțin 20 de state membre reprezentând cel puțin 65 la sută din populația europeană. O obiecție din partea Parlamentului este, poate, mai probabilă, deoarece necesită doar o majoritate simplă. Ar trebui să avem un răspuns până în iulie; sperăm că energia nucleară va rămâne o parte a ecuației”, spune Christopher Dembik, șeful cercetării macroeconomice la Saxo Bank.
Venituri fixe: piața bearish de obligațiuni nu va cruța pe nimeni
„Criza energetică va avea consecințe grave asupra pieței obligațiunilor, deoarece va menține presiunile asupra prețurilor susținute, erodând confortul de a deține instrumente cu venit fix care oferă spreaduri moderate față de indicele lor de referință. Inflația ridicată se traduce prin politici monetare mai agresive la nivel mondial, chiar și pentru băncile centrale, cum ar fi Banca Centrală Europeană, care a fost mai conciliantă decât altele.
Prin urmare, este de așteptat ca investitorii să evite să se confrunte cu riscul unor dobânzi mai mari anul acesta și acest lucru va crește volatilitatea pieței. Totuși, în lumina creșterii economice solide, creditele cu cote mai scăzute s-ar putea dovedi a nu fi la fel de vulnerabile precum obligațiunile de calitate superioară”, spune Althea Spinozzi, strateg senior pentru venituri fixe la Saxo Bank.
Zona euro: spreadurile de credit vor rămâne susținute în timp ce dobânzile vor crește
„BCE se află între două focare: inflația mai mare și creșterea stagnată. Atâta timp cât factorii de decizie cred că inflația nu este o amenințare credibilă, Banca Centrală își va menține politica monetară extrem de expansionistă. Cu toate acestea, dacă inflația devine o amenințare probabilă, BCE va fi forțată să se angajeze în politici monetare mai restrictive. Conform cadrului simetric al inflației adoptat vara trecută, inflația trebuie să atingă o medie de aproximativ 2 procente.”
Investitorii cu venit fix ar trebui să acorde atenție periferiei, în special spread-ului BTPS/Bund
„Restricțiile impuse recent pe fondul unui alt val de Covid vor afecta ratele ridicate de creștere ale Italiei. În plus, plecarea lui Mattarella din funcția de președinte al republicii deschide posibilitatea unei alte crize politice, care ar putea culmina cu noi alegeri dacă Mario Draghi decide să se mute la Il Quirinale. Prin urmare, este sigur să presupunem că spread-ul BTPS/Bund se va extinde pe parcursul anului, cu o parte semnificativă a creșterii în primul trimestru al anului, deoarece incertitudinea politică rămâne ridicată. În cel mai optimist scenariu, în care Draghi continuă să conducă guvernul ca prim-ministru, spread-ul BTP/Bund ar putea crește la 160 bps. Totuși, să presupunem că fostul președinte al BCE decide să-și părăsească actualul rol pentru a-și continua președinția; în acest caz, spread-ul BTP/Bund este probabil să crească la 200bps. S-ar putea chiar să depășească pentru scurt timp peste acest nivel dacă se va ajunge la noi alegeri.”, spune Spinozzi.
Forex: Reversie medie pentru marile mișcări din 2021 și multă volatilitate
USD și CNY(CNH): Prăpastia fiscală și un Fed care va crește dobânzile până când lucrurile vor exploda, în timp ce China se va relaxa
„La intrarea în 2022, se pare că fiecare apariție a Fed-ului este mai stresantă decât precedenta. Între timp, China a semnalat contrariul: că va aduce relaxare și sprijin pentru o economie chineză puternic afectată de mișcările oficiale împotriva exceselor din enormul său sector imobiliar, împreună cu o represiune asupra companiilor de tehnologie, ambele au afectat piețele acolo, precum și economia reală. Suprapunerea unei politici de „toleranță zero” față de Covid a însemnat limite suplimentare ale activității economice.”
EUR și JPY: Yenul mult prea ieftin. Capitularea BCE ar putea sprijini euro
„Euro și, în special, JPY au avut o performanță slabă în T4, Europa aflându-se într-o poziție foarte proastă, deoarece prețurile la gaze naturale și la energie au crescut cu multipli față de maximele lor anterioare. Acest lucru s-a datorat în parte reducerii aprovizionării cu gaze naturale din Rusia și situației geopolitice din Ucraina, care încă cântărește foarte mult la momentul scrierii acestui articol”, spune John J. Hardy, șeful strategiei FX la Saxo Bank.
Criptomonede: Viitorul bazat pe munca mare consumatoare de energie pare tulbure
Bitcoin riscă furia politicienilor pe fondul consumului de electricitate
„De la lansare în ianuarie 2009, Bitcoin a folosit protocolul de consens numit proof of work pentru a verifica tranzacțiile în rețeaua sa. Protocolul de dovadă a muncii este extrem de consumator de energie, deoarece se învârte în jurul a nenumărate servere care mențin rețeaua vie. În schimbul unei cantități mari de energie electrică și de capacitate de server, rețeaua Bitcoin returnează disponibilitatea de a executa doar 6 tranzacții pe secundă.” spune Mads Eberhardt, analist de criptomonede la Saxo Bank.
Bitcoin trebuie să adopte alternativa
„Discuția despre consumul de energie ar fi, fără îndoială, o altă chestiune dacă nu ar exista o alternativă la protocolul de consens pentru dovezi de lucru. Deoarece acesta nu mai este cazul, partizanii extremi ai Bitcoin, care au susținut de ani de zile protocolul de consens privind proof of work, în primul rând pentru securitatea superioară și istoricul său, nu au argumente suplimentare pentru a insista asupra dovezii de lucru în comparație cu alternativa principală, dovada mizei.
A doua cea mai mare criptomonedă – Ethereum – și-a pregătit de ani de zile tranziția de la proof of work la proof of stake într-o actualizare cunoscută sub numele de ETH 2.0. Tranziția este de așteptat să fie finalizată în acest an, iar consumul total de energie al Ethereum va reduce cu 99,95%. Tranziția Ethereum demonstrează că nu este doar posibilă introducerea de noi criptomonede bazate pe proof of stake, ci și adoptarea cadrului în timp ce a fost lansat după proof of work. Pe lângă scăderea drastică a consumului de energie de către Ethereum, ETH 2.0 va face Ethereum mult mai scalabil în ceea ce privește producția tranzacțională realizabilă.
Într-o eră în care dezbaterea asupra sustenabilității este foarte necesară, în timp ce ne confruntăm simultan cu cea mai aprinsă criză energetică din ultimele decenii, proof of work este o piatră de moară în jurul gâtului pieței cripto. Bitcoin și piața cripto în general au multe provocări pe viitor pentru a evolua cu adevărat într-o clasă de active speculativă și nu ajută la scenariul în care omul din stradă își imaginează un centru de date enorm atunci când se gândește la cripto. Deoarece dezbaterea privind sustenabilitatea este de așteptat să se încingă în viitor, este probabil ca investitorii individuali, instituțiile și dezvoltatorii să reconsidere alocarea de timp și bani pentru Bitcoin sau alte criptomonede care se dovedesc funcționale. După cum vedem noi, mecanismul de consens pentru proof of work este pur și simplu prea fragil pentru a funcționa inofensiv printr-o criză energetică condimentată cu un mediu de reglementare în continuă schimbare și cu intenția ascendentă de a fi sustenabil.”
Pentru a accesa Raportul complet al Saxo Bank pentru T1 2022, cu articole mai detaliate de la analiștii și strategii noștri, vă rugăm să accesați:
https://www.home.saxo/insights/news-and-research/thought-leadership/quarterly-outlook
