De ce raportează Comisia despre progresele realizate în domeniul reformei sistemului de justiţie şi al luptei împotriva corupţiei în România?
La 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, persistau anumite deficienţe în domeniul reformei sistemului de justiţie şi al luptei împotriva corupţiei, care puteau împiedica aplicarea efectivă a legislaţiei, politicilor şi programelor europene şi priva românii de exercitarea deplină a drepturilor lor în calitate de cetăţeni ai UE. Prin urmare, în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare[1], Comisia şi-a asumat obligaţia de a sprijini România în vederea remedierii acestor deficienţe, dar şi de a verifica periodic progresele în raport cu cele patru obiective de referinţă stabilite pentru reforma sistemului de justiţie şi pentru lupta împotriva corupţiei.Aceste obiective sunt interdependente.Ele trebuie avute în vedere împreună, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei, care necesită un angajament politic de lungă durată.
Cum raportează Comisia despre progreselor realizate de România?
În cadrul MCV, Comisia publică rapoarte de două ori pe an. Aceste rapoarte se fundamentează pe contribuţiile autorităţilor române, ale serviciilor Comisiei, ale statelor membre, precum şi ale experţilor tehnici şi ale societăţii civile.
Ultimul raport , publicat la 23 iulie 2008, a oferit o evaluare completă a progreselor în cadrul fiecăruia dintre cele patru obiective de referinţă stabilite pentru România. Cu toate că a regăsit elementele fundamentale ale unui sistem care funcţionează, raportul a menţionat existenţa unui cadru juridic şi instituţional încă fragil şi a unui grad ridicat de politizare a deciziilor privind corupţia. După o perioadă de incertitudine, Guvernul şi-a accelerat eforturile de reformare a sistemului judiciar şi de luptă împotriva corupţiei, dar angajamentul de reformare din partea instituţiilor-cheie din România a fost inegal: este nevoie de un consens neechivoc, inclusiv în Parlament şi în sistemul judiciar, pentru a elimina corupţia la nivel înalt.
Deoarece perioada de timp scursă de la raportul respectiv a fost considerată prea scurtă pentru a permite României să remedieze toate deficienţele şi pentru a permite Comisiei să revizuiască evaluarea efectuată, actualul raport conţine doar o actualizare factuală a progreselor. În acest raport, Comisia se abţine în mod deliberat de la efectuarea unei evaluări detaliate a rezultatelor obţinute în cadrul fiecărui obiectiv de referinţă, dar notează anumite preocupări în legătură cu evoluţia situaţiei. România trebuie să abordeze aceste aspecte preocupante înainte de efectuarea de către Comisie a unei noi evaluări complete la mijlocul anului 2009. Ultimul raport detaliat din 23 iulie 2008 rămâne punctul de referinţă în raport cu principalele dificultăţi din viitor.
Ce spune raportul de astăzi?
Raportul menţionează că ritmul progreselor nu a fost menţinut şi sugerează ca autorităţile române să se reîncadreze pe linia dinamică a reformării sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei.
Cu toate că au fost câteva semnale pozitive în reforma judiciară, rezultatele sunt dificil de demonstrat. Guvernul a finalizat proiectul de modificare a proiectului existent de Cod civil, un proiect de Cod penal şi proiectele de Coduri de procedură penală şi de procedură civilă, însă acestea nu au fost încă adoptate. Intenţiile Consiliului Superior al Magistraturii de a accepta să îşi asume într-o mai mare măsură reforma sistemului de justiţie sunt încurajatoare, dar acestea trebuie transpuse în fapte. În plus, sunt aşteptate în continuare îmbunătăţiri în domenii care privesc: accesul la jurisprudenţă şi unificarea acesteia, o mai mare răspundere a magistraţilor, resursele umane şi gestionarea sistemului judiciar.
Agenţia Naţională de Integritate şi-a constituit un istoric operaţional de cazuri, care trebuie menţinut. ANI va trebui să demonstreze că este capabilă să îşi extindă anchetele fără interferenţe exterioare şi beneficiind de cooperarea deplină a altor autorităţi de stat.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat să înregistreze un parcurs pozitiv şi stabil de instrumentare a cazurilor de corupţie la nivel înalt. Pe de altă parte, anchetarea anumitor cazuri de corupţie la nivel înalt este în continuare blocată de Parlamentul român. În plus, stabilitatea cadrului anticorupţie din România a întâmpinat mai multe dificultăţi majore, prin iniţiativa Parlamentului de a modifica procedura de numire a procurorilor-şefi şi prin încercările repetate ale acestuia de modificare a Codul de procedură penală, în scopul de a restrânge în mod grav competenţele organelor de urmările penală.
Care sunt următoarele etape?
Este important ca autorităţile române să se reîncadreze pe linia dinamică a reformării sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei, astfel încât să contrabalanseze regresele din ultimele luni. Aceasta înseamnă, în special, adoptarea codurilor necesare pentru a moderniza sistemul juridic şi pentru a demonstra – prin instrumentarea rapidă a cazurilor de corupţie la nivel înalt – că sistemul juridic este capabil să pună în aplicare legile într-un mod independent şi eficient.
Următoarea evaluare a progreselor care va fi efectuată de Comisie în vara anului 2009 va arăta măsura în care România a fost capabilă să remedieze deficienţele din cadrul reformei sistemului judiciar şi să obţină rezultate convingătoare şi concrete în lupta împotriva corupţiei.
România trebuie să demonstreze existenţa unui sistem judiciar stabil şi care să funcţioneze autonom, capabil să încerce să sancţioneze cazurile de corupţie şi să menţină statul de drept.
Care sunt cele patru obiective de referinţă stabilite pentru România?
În cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare au fost stabilite pentru România următoarele obiective de referinţă:
1. Asigurarea unei transparenţe şi eficienţe sporite a actului de justiţie, în special prin consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea şi monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi de procedură penală.
2. Instituirea, după cum a fost prevăzut, a unei agenţii de integritate cu responsabilităţi legate de verificarea averii, a incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni disuasive.
3. Pe baza progreselor înregistrate până în prezent, continuarea realizării unor anchete profesionale şi imparţiale în cazul sesizărilor de corupţie la nivel înalt.
4. Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi luptă împotriva corupţiei, în special în administraţia locală.
Pagini Utile
* Raportul Intermediar al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare
Raportul poate fi consultat aici.
* Mecanimsul de cooperare şi verificare
Mai multe informaţii despre Mecanismul de cooperare şi verificare: //ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/index_en.htm
[1] Decizia nr. 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 56).
{mosloadposition user10}
