in Romania
891 de legi au fost aprobate în şase state din Europa Centrală şi de Est (ECE) între 1 august 2013 şi 1 august 2014, cel mai activ stat fiind România, cu 257 de legi aprobate, urmată de Polonia (178) şi Ungaria (153).
România se află pe primul loc şi în ceea ce priveşte adoptarea actelor legislative prin procedură extraordinară, 62% dintre cele 257 de legi fiind adoptate prin Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului. În comparaţie, gradul de utilizare a acestei proceduri în celelalte state din ECE este de cel mult 11%. Raportul subliniază că, deşi utilizarea OUG-urilor asigură implementarea rapidă a unor noi reglementări, lipsa unor consultări adecvate poate afecta calitatea procesului decizional.
Raportul Grayling AcTrend, elaborat de Grayling CEE Public Affairs Practice Group pe baza datelor oficiale de la instituţiile relevante, a analizat legile aprobate în şase ţări ECE – Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia – între 1 august 2013 şi 1 august 2014. Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra mediului politic şi activităţii guvernelor din regiune.
43% dintre actele legislative aprobate (386 din 891) au avut un impact direct asupra activităţii companiilor. Cele mai multe dintre acestea au vizat mediul de afaceri în general (31%), sectorul serviciilor financiare (24%) şi sectorul serviciilor (14%), se arată în prima ediţie a Raportului Grayling AcTrend. Impactul asupra sectorului IT&C, industriei şi sectorului medical a fost cel mai redus, în întreaga regiune.
„Sectorul financiar s-a confruntat cu cel mai mare număr de reglementări în întreaga regiune. Mai mult, se estimează că va rămâne sectorul cel mai relevant pentru autorităţile din Bulgaria, datorită recentei crize bancare, încă nedepăşite. Estimăm introducerea unui număr semnificativ de noi legi în prima jumătate a anului 2015, în special în domeniul imobiliar, pe piaţa creditelor ipotecare, în domeniul turismului şi sportului, locuinţelor sociale, antreprenoriatului şi combaterii economiei subterane.
În ceea ce priveşte România, este probabil ca anul electoral să se dovedească extrem de costisitor pentru economia locală în 2015, dat fiind că Guvernul va trebui să compenseze printr-o nouă creştere a taxelor veniturile bugetare reduse. În Ungaria, adevărata activitate de reglementare a început după alegerile locale, organizate la jumătatea lunii octombrie. Prezentarea urmată de retragerea propunerii privind impozitul pe internet a dat naştere unor tensiuni serioase pe scena politică. Pentru Polonia, următoarele luni vor fi intense din punct de vedere al legislaţiei, însă nu se anticipează modificări legislative de amploare”, a comentat cu privire la studiu Gergely Ábrahám, Coordonatorul Grayling CEE Public Affairs Practice Group.
Cu toate că guvernele din regiune au introdus 79% dintre legi în sectorul comercial, proiectele înaintate de parlamentari au şi ele o pondere semnificativă, de aproximativ 19%. Membrii Parlamentelor din Bulgaria şi Ungaria s-au dovedit a fi cei mai activi în ceea ce priveşte depunerea proiectelor de lege. În Bulgaria, Guvernul nu a putut să se bucure de avantajul majorităţii parlamentare pe durata mandatului Premierului Plamen Oresharski, 28% dintre propunerile legislative venind din partea membrilor Parlamentului. În Ungaria, Guvernul a preferat să evite dezbaterile publice cu privire la anumite proiecte de lege, asigurându-se că acestea sunt introduse de membrii Parlamentului, mai degrabă decât de Guvern, ceea ce, datorită unei portiţe legislative, permite evitarea consultărilor obligatorii cu grupurile de interes şi alţi factori relevanţi.
Una din cinci legi (20,7%) s-a bucurat de o atenţie semnificativă a mass mediei din regiune. Ungaria şi Bulgaria au înregistrat cel mai ridicat scor în această privinţă (44% dintre legile aprobate în cele două ţări), în timp ce Polonia (11%) şi Slovacia (10%) s-au clasat la finele listei.
Guvernul Ungariei, beneficiind de o majoritate de două treimi în Parlament, a introdus o serie de măsuri considerate “neortodoxe” de opinia publică locală şi internaţională. Mass media a organizat frecvent dezbateri referitoare la diverse iniţiative legislative (de ex. taxa pe veniturile anuale din publicitate). În Bulgaria, Guvernul şi Parlamentul au avut o rată de aprobare sub 20% din partea publicului pentru cea mai mare parte a mandatului, motiv pentru care marea majoritate a legilor şi proiectelor de lege au fost dezbătute intens şi criticate în mass media.
Despre acest studiu
Raportul Grayling AcTrend a fost elaborat de Grayling CEE Public Affairs Practice Group şi analizează legile aprobate în şase ţări ECE (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia) între 1 august 2013 şi 1 august 2014. Pentru cercetare, echipa Grayling a utilizat date publice (în mare parte, paginile de internet ale Parlamentelor locale), raportul acoperind doar actele parlamentare. În ceea ce priveşte acoperirea mass media, echipa Grayling nu a efectuat o analiză cantitativă a acoperirii generate de fiecare act legislativ; dacă cele mai respectate şi/sau citite publicaţii au publicat un articol referitor la un astfel de act legislativ, acesta a fost catalogat ca fiind un act care a generat o acoperire mass media “semnificativă”. Pentru raportul complet, vă rugăm accesaţi www.grayling.com.
