Raport: Digitalizarea ar putea crește PIB-ul României cu 16,48%

Un nou raport, Digitalizarea: o oportunitate pentru Europa, arată cum creșterea gradului de digitalizare a serviciilor și lanțurilor valorice în Europa în următorii șase ani ar putea determina un avans al PIB-ului pe cap de locuitor al României cu 16,48% și al productivității cu 16,70%.

Raportul, realizat pentru Vodafone de Deloitte, analizează cei cinci indicatori cheie – conectivitatea, capitalul uman, utilizarea serviciilor de internet, integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale – măsurați de Indicele Economiei și Societății Digitale al Comisiei Europene (DESI) și demonstrează faptul că inclusiv mici progrese pot avea un impact semnificativ.

Potrivit raportului întocmit pe baza datelor1 colectate din toate cele 27 de țări ale UE și din Marea Britanie în perioada 2014-2019, o creștere de 10% a scorului general DESI pentru un stat membru este asociată cu un PIB pe cap de locuitor cu 0,65% mai mare, presupunând că alți factori cheie rămân constanți, cum ar fi forța de muncă, investițiile în economie, capitalul și consumul guvernamental.

În cazul României, de exemplu, creșterea scorului înregistrat în 2019 cu doar 5 puncte, de la 36,5 la 41,5, ar genera un avans al PIB-ului pe cap de locuitor de 0,89% și al productivității pe termen lung de 4,30%.

Însă, dacă alocarea bugetară pentru digitalizare din pachetul de redresare al UE, în special Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF), ar fi concentrată în ariile care ar permite României să atingă un scor DESI de 90 până în 2027 (sfârșitul ciclului bugetar al UE), PIB-ul ar putea crește cu 16,48%. Raportul menționează că dacă fiecare stat membru ar atinge ținta de 90, „PIB-ul pe cap de locuitor în UE ar fi cu 7,2% mai mare la sfârșitul perioadei, țările cu un PIB pe cap de locuitor mai mic în 2019 fiind cei mai mari beneficiari.”

„Acest raport se adaugă altor numeroase cercetări care demonstrează impactul economic și social pozitiv al creșterii digitalizării. Pentru o țară precum România, cu unul dintre cele mai scăzute niveluri ale PIB pe cap de locuitor din Europa, raportul ne arată că digitalizarea accelerată în domenii cheie, inclusiv prin utilizarea eficientă a fondurilor UE alocate în planul național de redresare, nu numai că ajută la gestionarea provocărilor economice și ale întregii societăți cu care ne confruntăm în prezent, dar și pentru a genera un progres economic semnificativ, cu o creștere de 16,48% a PIB-ului în următorii 6 ani. Această creștere plasează România pe locul doi ca țară beneficiară dintre cele evidențiate la nivelul UE, ceea ce reprezintă o oportunitate fantastică pe care nu o putem rata. Fondurile de redresare ale UE vor fi cruciale în materializarea acestui rezultat. Indicele DESI este un instrument simplu și eficient prin care România și toate celelalte țări ale UE pot măsura evoluția în procesul de transformare digitală. Un scor DESI de 90 din 100 pentru România este cu siguranță o provocare imensă, dar cred cu tărie că printr-o strânsă colaborare între sectorul public și cel privat putem atinge acest obiectiv și putem transforma în realitate potențialele beneficii ale digitalizării”, a spus Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.

Digitalizarea asigură reziliența socială și economică nu numai în ceea ce privește conectivitatea și noile tehnologii, ci și prin stimularea competențelor digitale ale cetățenilor și prin creșterea performanței serviciilor publice. Studii anterioare au stabilit deja legături pozitive între digitalizare și indicatorii economici.

Acest nou raport merge mai departe și completează datele prezentate de un raport Vodafone anterior, produs de asemenea de Deloitte, care analizează și beneficiile mai largi ale digitalizării, care includ:

• Beneficii de ordin economic: o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor între 0,6% și 18,7%, în funcție de țară; o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor la nivelul UE de 7,2% până în 2027 – echivalent cu o creștere de 1 trilion de euro a PIB-ului global;
• Beneficii pentru mediu: cu cât crește utilizarea tehnologiilor digitale, cu atât sunt mai mari beneficiile pentru mediu, de la reducerea consumului de hârtie, la orașe mai eficiente și la o utilizare mai redusă a combustibililor fosili – de exemplu, utilizarea tehnologiei Vodafone IoT pentru vehicule poate reduce consumul de carburant cu 30%, reducând CO2e cu 4,8 milioane tone, estimativ, anul trecut;
• Calitatea vieții: inovațiile în e-sănătate pot îmbunătăți starea personală, iar tehnologiile care stau la baza orașelor inteligente au un impact pozitiv asupra sănătății ca urmare a emisiilor mai scăzute și, implicit, a mortalității reduse – implementarea de soluții de tip eHealth la nivelul UE ar putea preveni 165.000 de decese anual;
• Incluziune: ecosistemul digital deschide oportunități pentru mai mulți membri ai societății. Pe măsură ce investim în abilități și instrumente digitale, beneficiile digitalizării pot fi partajate într-un mod mai echitabil – de exemplu, la fiecare 1.000 de noi utilizatori de internet broadband în mediul rural sunt generate 80 de noi locuri de muncă.

Pe lângă publicarea acestui raport, Vodafone are o serie de inițiative, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, în sprijinul obiectivului de digitalizare și pentru atingerea țintei de 90 pentru 27. Pentru mai multe detalii, accesați www.vodafone.com/EuropeConnected.

Note

Creșterea PIB-ului și a productivității pentru statele membre selectate în raport dacă acestea și-ar îmbunătăți scorul DESI la 90 până în 2027:

Raportul utilizează date din cele 27 de țări ale UE și din Marea Britanie, în perioada 2014-2019, pentru a dezvolta analize econometrice ale impactului economic al digitalizării, așa cum este măsurat de DESI, asupra PIB-ului pe cap de locuitor și asupra productivității pe termen lung. Raportul se bazează pe abordări utilizate în literatura anterioară pentru a analiza impactul tehnologiei și al infrastructurii digitale asupra indicatorilor economici. Pentru mai multe informații despre metodologie, vă rugăm să consultați anexa tehnică a raportului.

1. Sursele de date includ Banca Mondială, Eurostat și Comisia Europeană