Astazi, 5 martie, a avut loc lansarea Raportului de tara, Global Adult Tabacco Survey (Studiul global privind fumatul la adulti).
Lansat de Ministerul Sanatatii, primul studiu GATS este un instrument de supraveghere care vizeaza cunoasterea consumului de tutun in Romania. Studiul a relevat ca APROAPE 4,85 milioane de romani fumeaza zilnic sau ocazional. PREVALENTA FUMATULUI IN ROMANIA ESTE DE 26,7%, in scadere fata de 2003, cand era 35.3%.
Rezumat executiv
1. Metodologie
Studiul Global asupra Tutunului la Adulți (GATS), condus în anul 2011 în România, a fost un studiu de gospodărie reprezentativ la nivel național, al consumului de tutun de către persoanele în vârstă de 15 ani și mai mult.
Utilizând un chestionar standardizat, metodologie standardizată de eșantionare și colectare a datelor și proceduri standard de management, studiul a fost conceput pentru a produce date referitoare la consumul de tutun și măsurile de control, comparabile pe plan internațional. Pentru GATS România s-a realizat o eșantionare în două trepte, prin selectarea unui sub-eșantion de unități primare de eșantionare (UPE) din Eșantionul Master al României, EMZOT. Probabilitatea de selecție a fost determinată astfel încât selecția finală a unităților de eșantionare să fie echivalentă cu cea rezultată în cazul unei selecții stratificate în trei trepte, pentru a produce atât indicatori cheie la nivel național, cât și indicatori cheie stratificați în funcţie de mediul de rezidență (urban și rural) și în funcţie de gen.
Din cele 5.629 gospodării eșantionate, în 4.601 a fost completat interviul de gospodărie, ceea ce a condus la o rată de răspuns la chestionarul de gospodărie de 89,9%. Rata de răspuns la chestionarul de gospodărie a fost mai ridicată în mediul rural decât în cel urban (95,8%, respectiv 85,6%). Dintre subiecții selecționați din locuințele care au completat screening-ul de gospodărie, 4.517 au completat interviul individual, ceea ce a avut ca rezultat o rată de răspuns la nivel individual de 98.4%. Rata totală de răspuns a fost 88.5%.
GATS România furnizează informații despre consumul de tutun, renunțarea la fumat, fumatul pasiv, aspecte economice, media și cunoștințe, atitudini și percepții referitoare la consumul de tutun.
Datele au fost colectate electronic, utilizând dispozitive electronice portabile (Hewlett Packard iPAQ®).
GATS Romania a fost implementat sub supervizarea Ministerului Sănătății (MS) prin trei instituții: Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), instituţia nominalizată de către Ministerul Sănătății să implementeze GATS în România, Centrul Național de Pregătire Statistică (CNPS) și Totem Communication (TC).
Asistența tehnică a fost asigurată de către Centrul de Control și Prevenire a Bolilor din Statele Unite (CDC), Organizația Mondială a Sănătății (OMS), inclusiv Biroul OMS România și Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg. Suportul financiar pentru studiu a fost asigurat de către Bloomberg Philanthropies în cadrul Inițiativei Bloomberg de Reducere a Consumului de Tutun.
2. Rezultate cheie
Consumul de tutun
Rata globală a prevalenței fumătorilor curenți a fost 26,7% (4,84 milioane persoane). Prevalenţa a fost în mod deosebit crescută la bărbați, comparativ cu femeile (37,4%, respectiv 16,7%).
Datele GATS arată că în România 24,3% dintre adulții de 15 ani și peste, sunt fumători zilnici (34,9% dintre bărbați și 14,5% dintre femei) și 2,4% sunt fumători ocazionali (2,5% bărbați și 2,2% femei).
Rata prevalenței globale a fumatului curent a fost maximă la cei din grupa de vârstă 25-44 ani (36,3%) și minimă în rândul celor de 65 de ani și peste (7,6%), a fost ușor mai ridicată în urban – 28,4% față de rural – 24,5% (diferența nu este statistic semnificativă) și nu a prezentat diferențe în raport cu nivelul educațional. Totuși, în rândul bărbaților, cea mai scăzută prevalență a fost notată în rândul celor cu educație superioară (36,4%), în timp ce în rândul femeilor, ratele prevalenței au fost mai ridicate în rândul celor cu educație medie și superioară (19,6%, respectiv 20,0%) și cea mai scăzută în rândul celor cu educație primară (14,7%).
Principalul tip de produs din tutun utilizat a fost reprezentat de țigările fabricate industrial (global: 26,5%; bărbați: 37,1%; femei: 16,7%). Numărul mediu de țigări fumate într-o zi de către fumătorii curenţi a fost 16,6 global, 17,7 pentru bărbați și 14,1 pentru femei.
Prevalența globală a fumatului altor produse din tutun a fost 1,0%. Semnificativ mai multe persoane din mediul urban față de cel rural (1,5% vs. 0,3%) au utilizat aceste produse.
Cea mai mare proporție a fumătorilor au început să fumeze zilnic la vârsta de 17-19 ani (43,1%). Au urmat cei care au început să fumeze zilnic la 15-16 ani (21,7%) și la peste 20 ani (18,1%). 17,1% au început să fumeze înainte de 15 ani, majoritatea fiind din mediul rural. Studiul a relevat că 69,5% dintre fumătorii zilnici îşi aprind prima ţigară din ziua respectivă în primele 30 minute după trezire, iar dintre aceştia 26,2% în primele 5 minute după trezire.
Renunțarea la fumat
37,8% dintre fumătorii curenți au avut cel puțin o încercare de renunțare la fumat în ultimele 12 luni. Proporția a fost de 36,1% în rândul bărbaților și 41,2% în cel al femeilor. Mai mult de 4 din 10 fumători în vârstă de 15‐24 ani (43,8%) au încercat să renunțe la acest viciu, rata renunțării prezentând un declin cu înaintarea în vârstă. Peste o treime dintre fumători, atât din mediul urban (36,2%), cât și din mediul rural (40,0%) au încercat să renunțe. Nu au fost observate diferențe ale acestui tipar în raport cu nivelul educațional.
Dintre fumătorii care au vizitat un cadru medical în ultimele 12 luni, 82,1% au fost întrebați despre istoricul lor legat de fumat și 81,9% dintre ei au fost consiliați să renunțe la fumat. Rata consilierii oferite de către un cadru medical în scopul renunțării la fumat a fost 80,8% în cazul fumătorilor de sex masculin și 83,7% în al celor de sex feminin. Proporția celor cărora li s-a recomandat să renunțe la fumat a variat între 91,0% în cazul fumătorilor de 65 de ani și 62,9% în rândul celor de 15‐24 ani, diferență statistic semnificativă. Cei mai mulți adulți (80,8%) au raportat că s-au lăsat de fumat fără asistență. Doar 8,2% au folosit terapie de substituție a nicotinei, 1,4% medicamente pe bază de reţetă și 1,7% consiliere. 6,8% au utilizat produse naturale din plante, acupunctură și alte metode pentru renunțarea la fumat.
Cel mai scăzut procent al adulților care au raportat că s-au lăsat de fumat fără ajutor (62,6%) și cel mai ridicat al celor care au utilizat terapia de substituție a nicotinei (16,4%), medicamente cu prescripție (2,7%) și consiliere (2,8%) au fost observate în rândul celor dependenți de nicotină (prima țigară a zilei în primele 5 minute după trezire).
Global, 39,2% dintre fumătorii curenți au raportat că intenționează să se lase de fumat la un moment dat (“Voi renunța într-o zi, dar nu în următoarele 12 luni”), 15,6% în următoarele 12 luni și doar 7,9% în următoarea lună. Totuși, mai mult de o treime (33,6%) au raportat că nu sunt interesați să renunțe la fumat; peste o treime (39,2%) dintre aceștia nu cred că fumatul dăunează sănătății lor și 38,3% cred că nu pot renunța. În ceea ce privește atitudinile față de renunțarea la fumat, nu au fost observate diferențe în funcţie de gen, mediul de rezidenţă sau nivel educațional.
Fumatul pasiv
În România, mai mult de o treime (35,4%) dintre persoanele de 15 ani și peste (reprezentând în jur de 6,4 milioane) au raportat că au fost expuse la fum de ţigară ambiental la domiciliu. Luând în considerație doar nefumătorii, prevalența expunerii la fumul ambiental la domiciliu a fost 24,4% (echivalent cu aproximativ 3,2 milioane nefumători). Cei din mediul urban (40,9%) au fost semnificativ mai expuși la fumul de țigară ambiental la domiciliu, decât cei din mediul rural (28,5%).
În rândul nefumătorilor, expunerea la fumul de ţigară ambiental la domiciliu s-a redus cu înaintarea în vârstă, cea mai înaltă rată a expunerii fiind raportată în rândul celor de 15-24 ani (38,6%) și cea mai scăzută în rândul celor de 65 de ani și peste (14,7%).
34,2% dintre angajați (reprezentând aproape 2 milioane de oameni) au fost expuși la fum de ţigară ambiental la locul de muncă în ultimele 30 de zile. Luând în considerare doar angajații nefumători, prevalența expunerii la locul de muncă a fost 29,2% (echivalentă cu aproximativ 1,1 milioane de angajați nefumători). Nu au existat diferențe semnificative privind această expunere între bărbați (36,8%) și femei (31,2%). Cei cu educație superioară (30,0%) au fost mai puțin expuși la fumul de ţigară ambiental la locul de muncă, comparativ cu cei cu nivel mai redus educațional (primar 39,9%, mediu 33,9%). Tiparul expunerii la fum de ţigară în spațiile interioare la locul de muncă a fost similar pentru angajații nefumători. Cei cu educație superioară (23,2%) au avut o probabilitate mai redusă de a fi expuși la locul de muncă față de cei cu nivel educațional mai redus (primar 39,7%, mediu 29,8%).
Peste o cincime dintre persoane (20,7%) au observat că se fumează în clădiri guvernamentale, 10,4% în instituții medicale, 25,1% în școli și 47,5% în universități. Marea majoritate au raportat expunerea la fumul de țigară ambiental în baruri/cluburi de noapte (94,4%) și restaurante (86,6%). Tiparul a fost similar pentru nefumătorii care au vizitat diferite locuri publice în ultimele 30 de zile.
Aspecte economice
Cele mai frecvent cumpărate brand-uri de ţigări au fost Kent (33.8%), Marlboro (9.7%), Winchester (8.2%), Viceroy (7.6%), și Winston (7.0%). Cea mai comună sursă de procurare a țigărilor a fost reprezentată de magazine (84,3%), chioșcuri (6,6%) și vânzători ambulanți (3.5%). Foarte puțini fumători și-au procurat țigările de la altă persoană (2,7%) sau din alte surse (2,7%). În medie, un fumător curent a cheltuit lunar 273,1 RON pentru procurarea țigărilor.
Media
83,6% dintre cei de 15 ani și peste au observat informații anti-fumat difuzate în media sau afișate în diverse locații. Televiziunea a fost menționată de cel mai mare număr de persoane (76,7%), urmată de panouri publicitare (25,8%) și radio (25,3%).
Aproape toți fumătorii (95,2%) au observat avertismente pictoriale de sănătate pe pachetele de țigări și mai mult de o pătrime (27,5%) s-au gândit să renunțe la fumat din cauza acestora. Mai multe femei (33,2%) decât bărbați (24,7%), s-au gândit să se lase de fumat datorită avertismentelor pictoriale de sănătate.
4 din 10 persoane (40,5%) au sesizat o formă de publicitate, sponsorizare sau promovare a produselor din tutun. Bărbații (45,2%), cei din grupul de vârstă 15-24 ani (58,8%) și cei din mediul urban (50,4%) au observat cu o mai mare probabilitate diverse tipuri de publicitate, sponsorizare și promovare, comparativ cu femeile (36,1%), cei de 25 ani și peste (37,1%), și cei din mediul rural (28,0%). Global, cel mai mare procent dintre persoane au observat reclame în magazine unde se vând țigări (26,7%), pe internet (6,8%) și pereți publici (4,9%). Cei din mediul urban au fost mai expuși la publicitate la tutun, decât cei din rural pe internet (9,4% vs. 3,6%). În funcție de vârstă, cei din grupul 15-24 ani au notat în proporție semnificativ mai mare publicitate la tutun pe internet (16,9%) față de cei de 25 ani și peste (5,0%). Procentul global al celor care au notat sponsorizări ale unor evenimente sportive a fost de 5,0%.
Referitor la promovarea țigărilor cele mai comune au fost cadourile (8,1%), urmate de “promoterițe” (7,0%), itemi cu nume sau logo de brand (5,2%), eșantioane gratuite (4,4%), reduceri de prețuri (4,0%), cupoane (4,0%) și promovare prin poștă (1.2%).
Cunoștințe, atitudini și percepții
Aproape toți adulţii (96,3%) cred că fumatul cauzează boli grave. 98,3% cred că fumatul cauzează cancer pulmonar, 94,6% alte cancere, 89,2% accidente vasculare cerebrale și 90,0% atac de cord. O proporție mai redusă a adulților a fost conștientă de faptul că fumatul poate cauza osteoporoză (53,4%), nașteri premature (74,7%) sau disfuncții erectile (66,5%). Nu au fost observate diferențe semnificative în raport cu vârsta, nivelul educațional sau mediul de rezidență. Fumătorii curenți au fost într-o proporție aproape egală conștienți de aceste efecte.
94,2% dintre cei de 15 ani și peste cred că inhalarea fumului de țigară ambiental poate cauza afecțiuni serioase ale nefumătorilor. Fumătorii curenți (90,7%) au crezut acest lucru într-o proporție mai mică decât nefumătorii (95,4%). Nu s-au observat diferențe între bărbați și femei în ceea ce privește gradul de conștientizare a efectelor fumului de țigară ambiental asupra sănătății (93,5% vs. 94,8%).
În jur de o cincime (21,0%) dintre adulți cred că țigările cu conținut redus de gudron sunt mai puțin nocive comparativ cu cele obișnuite, cu un procent semnificativ mai mare al celor din grupul 15-24 ani (30,6%), comparativ cu cei din celelalte grupuri de vârstă și un procent mai mare al bărbaților (24,9%) decât cel al femeilor (17,4%) au această convingere.
Aproape o cincime (18,9%) dintre adulți cred că țigările subţiri („slim”) sunt mai puțin nocive decât cele obișnuite, fumătorii curenți fiind semnificativ mai predispuși să creadă acest lucru (30,1%) decât nefumătorii (14,8%). Acest tipar a fost similar când au fost comparați fumătorii curenți și nefumătorii pe grupe de vârstă, nivel educațional și mediu de rezidență. Cel mai ridicat procent al fumătorilor curenți având aceasta convingere a fost notat pentru grupul de vârstă 15-24 ani (41,3%) și cel mai scăzut (23,8%) pentru cei de 65 ani și mai mult.
3. Implicații pentru politicile de sănătate publică
GATS România 2011 furnizează indicatori cheie referitori la consumul de tutun și situația controlului tutunului în România. Utilizând aceste informații valoroase, decidenții politici și experții în domeniul controlului tutunului pot adapta și adopta cele mai eficiente măsuri de intervenție. Aceste intervenții pot fi implementate eficient utilizând pachetul de politici MPOWER al OMS:
- Monitorizarea consumului de tutun și politicile de prevenire (Articolul 20 din CCCT, OMS). Consolidarea sistemului de monitorizare pentru colectarea de indicatori cheie referitori la controlul tutunului. Implementarea GATS, prin repetări regulate, sau includerea întrebărilor de bază din GATS în alte studii în derulare.
- Protejarea populației față de expunerea la fumul de tutun (Articolul 8 din CCCT, OMS). În pofida tendințelor pozitive ale prevalenței fumatului în România, nivelul expunerii la fumul de țigară, atât activ cât și pasiv rămâne ridicat. Expunerea la locul de muncă este mai mare în rândul celor cu nivel scăzut educațional, contribuind la inechitatea socială. Se impune ca România trebuie să pună în aplicare și să completeze legislația actuală de control al tutunului pentru interzicerea în totalitate a fumatului în toate spațiile publice, incluzând restaurantele, barurile și cluburile. Aceste măsuri beneficiază de o bună susținere publică.
- Acordarea de ajutor pentru renunțarea la fumat. (Articolul 14 din CCCT, OMS) Consolidarea serviciilor clinice existente de renunțare la fumat. Consolidarea serviciilor existente de renunțare la fumat prin formarea profesioniștilor din domeniul sănătății pentru acordarea consilierii; extinderea serviciilor de renunțare și integrarea acestor servicii în unitățile de asistență medicală primară. Companiile de tutun ar trebui obligate să prezinte mesaje pentru renunțarea la fumat pe toate pachetele de țigări și la punctele de desfacere a țigărilor, incluzând numerele telefonice gratuite “Quit-line”, la care fumătorii pot suna pentru a primi consiliere pentru renunțarea la fumat.
- Avertizarea referitoare la pericolele fumatului (Articolul 11 din CCCT, OMS). Consolidarea campaniilor de comunicare anti-fumat în media, educație pentru sănătate prin școală, grupuri comunitare și furnizori de servicii de sănătate pentru a descrie riscurile asociate fumatului. Campaniile trebuie să țintească femeile cu educație superioară și îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la riscul de osteoporoză și nașteri premature.
- Aplicarea interdicțiilor privind publicitatea, promovarea și sponsorizarea (Articolul 13 din CCCT, OMS). RezultateleGATS arată că mai mult de o treime dintre adulți au observat diferite tipuri de publicitate, promovare și sponsorizare, subliniind necesitatea de a adopta noi reglementări pentru eliminarea de pe piață a acestor forme de promovare și publicitate.
- Creșterea taxelor pe tutun (Articolul 6 din CCCT, OMS). Taxarea produselor din tutun a fost modificată în conformitate cu cerințele UE de taxare a tutunului. Totuși, este încă necesară o creștere substanțială a prețului țigărilor, pentru ca acesta să atingă nivelul prețului mediu din Uniunea Europeană.
{mosloadposition user9}
