in vederea absorbtiei Fondurilor Europene in Romania
Saloanele Regionale sunt organizate sub egida Consortiului Parteneriatului Strategic pentru sprijinirea comunitatilor locale si a sectorului IMM in vederea accesarii Fondurilor Europene, coordonat de EUROLINK-Casa Europei, si cu amabilul sprijin al autoritatilor judetene si agentiilor de dezvoltare regionala. In acest cadru, participantii la cele sapte dezbateri publice derulate pana in prezent au invocat urmatoarele blocaje si disfunctionalitati, formuland chiar unele recomandari pentru accesarea eficienta a fondurilor comunitare la nivel local si regional:
1. Insuficienta consultare a beneficiarilor potentiali cu autoritatile de management
Participantii au solicitat reprezentarea directa a autoritatilor de management in cadrul Saloanelor Regionale, in special a Autoritatii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar – infiintata de Ministerul Economiei si Finantelor. Doar acest dialog deschis permite focalizarea consultarilor pe intrebari punctuale si raspunsuri concrete ale celor responsabili de buna implementare a regulamentelor si recomandarilor exprese ale Comisiei Europene.
2. Separarea clara a consultantilor care ofera asistenta tehnica de cei potential implicati in evaluare
Pentru a promova transparenta, corectitudinea evaluarii si a preveni aparitia unor conflicte de interese, participantii solicita separarea clara a consultantilor/societatilor de consultanta, care sunt cooptate ca persoane fizice sau juridice sa evalueze proiectele depuse la autoritatile de management, pe de o parte, de cele care ofera consultanta/asistenta tehnica pentru proiectele depuse sau care urmeaza sa fie depuse, pe de alta parte.
3. Motivarea functionarilor responsabili cu implementarea proiectelor castigatoare
Participantii solicita Guvernului si Parlamentului Romaniei sa identifice modalitatile legislative si procedurale prin care sa fie co-responsabilizata si stimulata financiar activitatea functionarilor publici implicati in implementarea locala/judeteana a proiectelor derulate cu Fonduri Europene. De exemplu, se propune introducerea sistemului acoperirii orelor suplimentare si acordarea unui “bonus de succes”, in functie de marimea si numarul fondurilor atrase prin Programele Operationale Sectoriale.
4. Reglementarea clara a parteneriatului public-privat
In scopul consolidarii din punct de vedere legislativ si practic a accesarii Fondurilor Europene, in special a celor destinate dezvoltarii regionale, participantii solicita precizari legislative clare legate de parteneriatul public-privat. Acestea ar trebui sa se regaseasca fie in legislatia pentru achizitiile publice, fie intr-un act normativ separat, apt sa transpuna bunele practici si recomandarile Statelor Membre mai vechi ale Uniunii Europene.
5. Promovarea dialogului dintre Guvern si institutiile financiare pentru cresterea capacitatii de co-finantare
In dorinta de a fluidiza si flexibiliza co-finantarea proiectelor, participantii solicita un dialog structurat intre Guvern si asociatiile profesionale ale institutiilor financiar-bancare, in special Asociatia Romana a Bancilor. Co-responsabilizarea adecvata a bancilor pentru implementarea unui proiect – cu implicatii asupra comunitatii locale sau pentru dezvoltarea unui sector socio-economic -trebuie sa porneasca de la un sistem-cadru transparent de acordare a co-finantarii.
6. Elaborarea unui protocol tehnic clar pentru raportarile intermediare
Pentru a promova un sistem de comunicare inter-institutionala cat mai riguros si operativ intre actorii care implementeaza proiecte si organismele intermediare/agentiile de plati/autoritatile de management, participantii solicita Guvernului Romaniei si Comisiei Europene sa se stabileasca un protocol tehnic clar pentru realizarea raportarilor periodice, pornind de la bunele practici in domeniu si de la agrearea unor indicatori de verificabilitate. Stabilirea unui asemenea sistem de comunicare poate garanta in mare masura o prevenire eficienta a disfunctionalitatilor, a blocajelor si a crizelor care pot aparea, mai ales in contextul capacitatii institutional-administrative inca fragile, a nivelului ridicat de coruptie invocat inca de Uniunea Europeana si de catre organizatiile neguvernamentale care monitorizeaza utilizarea banilor publici in Romania.
7. Organizatiile societatii civile cu expertiza ar trebui ia parte la monitorizarea si evaluarea proiectelor
Participantii solicita ca reprezentantii partenerilor sociali si ai organizatiilor societatii civile care au fost active in perioada de pregatire a accesarii Fondurilor Europene sa se regaseasca intr-o mai mare masura in cadrul comitetelor de monitorizare si evaluare la nivel national si regional. Astfel se pastreaza un echilibru echitabil si se poate realiza un control mai strict asupra evaluarii si promovarii celor mai bune proiecte si initiative co-finantate prin Fonduri Europene.
8. Crearea unui sistem informational care sa permita aplicantilor verificarea stadiului si concluziilor evaluarii
Participanţii solicită crearea unui spatiu virtual corespunzător verificarii în orice moment a stadiului evaluării documentaţiei depuse, solicitantul avand acces inclusiv la punctajul obţinut şi la punctele slabe ale documentaţiei. In acest mod se promoveaza nu doar o mai mare transparenţă a procesului de evaluare a cererilor de finanţare/proiectelor depuse, dar se pot asimila „bunele practici” rezultate prin corectia imperfectiunilor care au condus la respingerea respectivelor cereri de finanţare, si reiterarea lor pentru finantare.
{mosloadposition user10}
