Datorită spațiului Schengen de liberă circulație, peste 400 de milioane de cetățeni din 26 de state membre ale UE și un număr tot mai mare de resortisanți ai țărilor terțe călătoresc fără a face obiectul unor controale la frontierele interne. Comisia a adoptat cel de al treilea raport al său privind „bilanțul de sănătate” al spațiului Schengen, o prezentare generală semestrială privind funcționarea acestuia. Raportul descrie cu claritate starea spațiului Schengen, pentru a asigura, în rândul tuturor țărilor care participă la acesta, interpretări și puneri în aplicare coerente ale normelor1.
„Spațiul Schengen reprezintă una dintre cele mai valoroase și mai concrete realizări la nivel european. Acesta este apreciat pe scară largă de cetățenii europeni și are o contribuție importantă la prosperitatea noastră economică. Întrebarea cu privire la modul în care putem consolida cooperarea noastră și respecta dreptul la libera circulație este extrem de importantă. Suntem datori față de cetățenii europeni să garantăm faptul că spațiul Schengen rămâne un spațiu fără controale la frontieră.” a declarat doamna Cecilia Malmström, comisarul UE pentru afaceri interne.
Acest al treilea raport se referă la perioada 1 noiembrie 2012 – 30 aprilie 2013 și evaluează în special:
Aplicarea normelor Schengen
În cele 6 luni care fac obiectul raportului, controalele la frontierele interne au fost reintroduse o dată, de către Norvegia, cu ocazia ceremoniei de decernare a Premiului Nobel la Oslo (10 decembrie 2012).În perioada cuprinsă între 3 și 12 decembrie 2012, au fost verificate 3 136 de persoane, unui număr de 19 persoane li s-a refuzat intrarea și 8 persoane au fost reținute.
În mai multe state participante au fost efectuate verificări la fața locului (prin intermediul mecanismului de evaluare Schengen), menite să controleze aplicarea corectă a normelor în ceea ce privește:cooperarea polițienească (în Estonia, Letonia și Lituania), frontierele aeriene (în Polonia, Slovacia și Republica Cehă), frontiere terestre (în Estonia, Letonia și Lituania) și vizele (în Estonia, Polonia și Slovacia).În cadrul acestei evaluări, nu s-a semnalat tipul de deficiențe care ar necesita o acțiune imediată din partea Comisiei.
Procedurile de eliberare a vizelor și de securitate
Sistemul de Informații privind Vizele (VIS) este în prezent operațional în cinci regiuni, cel mai recent fiind lansat în Africa de Vest și Africa Centrală (martie 2013). În curând vor începe operațiunile VIS în Africa de Est și Africa de Sud (6 iunie 2013), în America de Sud (5 septembrie 2013), precum și în Asia Centrală, Asia de Sud-Est și Palestina (14 noiembrie 2013). VIS funcționează bine și, până la 6 mai 2013, au fost prelucrate aproximativ 2,9 milioane de cereri de viză, au fost eliberate aproximativ 2,4 milioane de vize și au fost respinse aproximativ 348 000 de cereri de vize.
La 9 aprilie 2013, sistemul de informații Schengen de a doua generație (SIS II) a devenit complet operațional (IP/13/309 și MEMO/13/309). SIS II oferă statelor membre noi funcționalități și categorii de alerte îmbunătățite, care să faciliteze schimbul de informații între autoritățile naționale de control la frontieră, autoritățile vamale și cele polițienești, cu privire la persoanele susceptibile de a fi implicate în infracțiuni grave sau cele dispărute.
Situația la frontierele externe ale spațiului Schengen
În perioada octombrie — decembrie 2012, au fost detectate aproximativ 13 600 cazuri de trecere ilegală a frontierei, ceea ce reprezintă o scădere de 52 % în comparație cu trimestrul al patrulea al anului 2011. În timp ce în Grecia s-a înregistrat mai mult de jumătate din totalul cazurilor detectate de trecere ilegală a frontierei, în perioada iulie-septembrie 2012, această situație s-a schimbat în urma lansării operațiunii Shield, în august 2012, când Grecia a realocat aproximativ 1 800 de polițiști de frontieră la frontiera terestră cu Turcia. În perioada octombrie – decembrie 2012, Italia a raportat 31 % din toate cazurile detectate (4 231 de persoane), urmată de Grecia, cu 30 % din numărul total de cazuri (4 035 de persoane).
Se vor depune în continuare eforturi pentru a îmbunătăți colectarea informațiilor privind fluxurile de migrație în interiorul spațiului Schengen, în vederea lansării unei colectări periodice a datelor și a analizei mișcărilor migratorii neregulamentare în 2014.
Context
În septembrie 2011, Comisia a prezentat propuneri pentru a consolida eficacitatea și legitimitatea sistemului Schengen (IP/11/1036 și MEMO/11/606). În comunicarea sa intitulată „Guvernanța Schengen – a răspunde circumstanțelor excepționale”, Comisia și-a anunțat intenția de a prezenta instituțiilor UE, de două ori pe an, o imagine de ansamblu a funcționării sistemului Schengen.
Aceste rapoarte semestriale stau la baza dezbaterilor în Parlamentul European și în Consiliu, contribuind la consolidarea orientărilor politice și a cooperării între țările Schengen. Raportul anterior al Comisiei a fost adoptat în noiembrie 2012 (IP/12/1256).
În plus, negocierile privind cele două propuneri legislative prezentate în septembrie 2011 sunt în curs de desfășurare. Aceste propuneri legislative prevăd un sistem mai solid de evaluare și monitorizare la nivelul UE pentru verificarea și asigurarea aplicării normelor Schengen, precum și un mecanism decizional european mai structurat, care ar putea permite, în situații cu totul excepționale, reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne în caz de amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne. La 29 și 30 mai s-a ajuns la un acord asupra propunerilor privind spațiul Schengen, la nivel de trilog și la nivelul Coreper, ceea ce a însemnat un pas înainte în vederea creării unui sistem consolidat privind libera circulație.
1 Toate statele membre ale UE, cu excepția Regatului Unit, a Irlandei, a României, a Bulgariei și a Ciprului, precum și următoarele țări terțe: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Pagini Utile
• Al treilea raport semestrial al Comisiei privind starea spațiului Schengen
• Pagina de internet a doamnei Cecilia Malmström
• Urmăriți activitatea comisarului Cecilia Malmström pe Twitter
• Pagina de internet a DG Afaceri Interne
• Urmăriți pe Twitter informațiile difuzate de DG Afaceri Interne
• Infografic:„Intrarea în UE — Frontiere și Vize”
