Managerilor cunoscuţi le place să scrie cărţi. Există tomuri întregi despre succesul obţinut din nimic, despre reuşita prin forţele proprii, exclusiv pe baza meritelor personale. Despre aceste cărţi, Jeffrey Pfeffer, unul dintre cei mai importanţi specialişti ai lumii în cultura organizaţională, scrie în Puterea. De ce unii reuşesc să o obţină, iar alţii nu că sunt adesea rodul unei proiecţii ideale a propriului succes. „Manevrele“ mai puţin ortodoxe prin care managerii au ajuns să deţină puterea şi, cel mai important, să o păstreze sunt trecute sub tăcere.
Jeffrey Pfeffer este inclus în lista primilor 50 de gînditori din lume în domeniul afacerilor de către compania de consultanţă Accenture, alături de Alvin Toffler, Bill Gates sau Philip Kotler. El identifică în cartea sa, tradusă de curînd în colecţia „Economie şi societate” a Editurii Polirom, un duşman redutabil în calea succesului multor confraţi: credinţa lor în lumea justă.
Din volum reiese că există două modele de succes: cel al indivizilor care au aplicat politica paşilor mărunţi şi au ajuns la putere pierzînd destul de mult timp, şi cel al indivizilor care au speculat orice conjuctură favorabilă şi şi-au creat prin propriile relaţii cadrul ideal pentru a se propulsa.
Autorul consideră că, în ciuda conjuncturilor sociale diverse, a discriminării etc., cel mai mare duşman al celui care îşi doreşte puterea, dar nu reuşeşte să o obţină, este propria persoană. Mai departe, autorul pune sub semnul întrebării credinţa în faptul că performanţa la locul de muncă este sinonimă cu succesul la locul de muncă.
Oricît de paradoxal ar părea, Pfeffer crede că relaţiile excelente cu superiorii ar putea cîntări mai mult decît munca în sine. Ca orice produs, munca trebuie vîndută, nu doar dusă la perfecţiune. O perfecţiune care, oricum, ar putea să nu existe. Un singur exemplu: un manager va aprecia mai mult un angajat pe care l-a încadrat el însuşi decît unul moştenit de la managementul anterior. Primul are, prin urmare, şi cele mai mari şanse de a fi promovat, în detrimentul celuilalt.
Pfeffer identifică şapte calităţi personale importante care consolidează puterea: ambiţia, energia, concentrarea, cunoaşterea de sine, încrederea, empatia, capacitatea de a tolera conflictul şi inteligenţa. Motivul pentru care inteligenţa se află pe ultimul loc, precum şi o descriere relevantă a calităţilor enumerate, pot fi descoperite în această carte absolut neobişnuită despre cultura şi comportamentul organizaţional.
Jeffrey Pfeffer a susţinut cursuri la Harvard Business School, London Business School, iar acum este profesor la Graduate School of Business, Stanford University. Pfeffer militează pentru un tip de manager care sparge tiparele, care se bazează pe lipsa de convenţionalism în gîndire şi cultura performanţei.
