Provocări, perspective și mize ale aplicării PNRR în România

Masa Rotundă “REZILIENȚA și SOCIETATEA CIVILĂ” – 20 mai 2021

Fundația EUROLINK-Casa Europei, prin Catedra Internațională Onorifică ”Jean Bart” (CIO-SUERD), proiect fondat în parteneriat cu Academia Română (2012), alături de Secretariatul Executiv al Consiliului Consultativ SUERD, coordonat de USH Pro Business, au organizat, în data de 20 mai 2021, Masa Rotundă cu tema “REZILIENȚA și SOCIETATEA CIVILĂ”. Proiectul a fost realizat în cooperare cu Centrul Européen Robert Schuman din Scy-Chazelles (Franța) și cu sprijinul financiar al programului european „Europa pentru cetățeni”.

La inaugurarea lucrărilor, din partea Biroului SUERD din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Dr. Valentin PANAIT a adresat un mesaj de salut în care a evocat un scurt bilanț al realizărilor de până în prezent și a încurajat implicarea în continuare a societății civile în procesul de viitoare implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Totodată, vorbitorul a menționat că în luna iunie în acest an se împlinește un deceniu de la adoptarea Strategiei Dunării, ai cărei co-autori sunt România și Austria.

Amfitrionul evenimentului, Dr. Costin LIANU, Director General USH Pro Business, a realizat o scurtă prezentare a obiectivelor și structurii evenimentului și a trecut în revistă setul de propuneri, sugestii și recomandări care au fost transmise cu mai mult timp în urmă principalelor autorități de resort în privința redresării și rezilienței, în principal Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Co-moderatorul evenimentului, Sever AVRAM, Coordonator General al Catedrei Internaționale Onorifice ”Jean Bart” (CIO-SUERD), a oferit o prezentare a conceptului de reziliență, din punct de vedere organizațional, în special cu accent pe implicațiile social-economice vizate de Comisia Europeană prin actual plan de redresare, valabil pentru toate cele 27 State Membre. Ulterior, având în vedere noutatea acestei abordări, cunoscută ca demers generic sub numele ”Next Generation EU”, vorbitorul a subliniat importanța formării celor care vor lucra în diversele tipuri de proiecte ale Planului Național și, î n acest context, a lansat noul curs online de tip-postuniversitar de scurtă durată ”Expert UE în implementarea proiectelor specifice Planului de Redresare și Reziliență. Focus: România”. Întrucât țara noastră este printre cele din urmă state care nu au primit încă avizul de specialitate al Comisiei Europene pentru acest plan, se consideră că este cu atât mai importantă pregătirea în timp util a viitorilor experți dintr-o perspectivă mulți și interdisciplinară pentru a realiza re-echilibrarea și pregătirea rezistenței în raport cu noi eventual provocări sau crize și în scopul aplicării rapide și eficiente a transformărilor de tip ”green” (ecologic) și digital. S- menționat faptul că respectivul curs include o componentă importantă asupra atingerii rezilienței personale și în cadrul echipei pentru prevenirea și combaterea efectelor stresului.

Ce peste 100 de participanți, care au luat parte la dezbatere, în sistem hibrid, fizic și online prin platformele GotoMeeting și Facebook live, au acoperit practic toate sectoarele din domeniul public și privat, inclusiv mediul de consultanță și academic, precum și marea majoritate a regiunilor țării.

În esență, s-au putut detașa câteva puncte de vedere majore în mod consensual din intervențiile incluse în cadrul dezbaterii:

• este profund necesară și utilă o consultare mult mai intensă și transparentă a decidenților principali cu deținătorii de expertiză și interese în privința implementării proiectelor de reziliență;
• ar fi extrem de importantă înțelegerea și formarea prealabilă, inclusiv a aleșilor publici, în vederea înțelegerii și aplicării în practică a exigențelor UE care vizează în mod specific domeniul rezilienței;
• constituie o prioritate o corelare cât mai strictă între proiectele PNRR avute în vedere cu obiectivele Pactului Ecologic European;
• ar fi de dorit, inclusiv în contextul transpunerii strategiei revizuite și a Planului de Acțiune SUERD, reluarea și concentrarea pe proiectele de tip flagship deja propuse anterior în cadrul reuniunilor Consiliului Consultativ;
• este semnificativă importanța atragerii și selecției, în administrația centrală responsabilă, a unui grup consistent de noi experți care să poată fi la înălțimea sarcinilor și obiectivelor care trebuie contractate în doar două luni și finalizate ulterior, până cel târziu în 2026;
• reprezintă, de asemenea, o prioritate acordarea unei sporite atenții inițiativelor și propunerilor societății civile, în special din perspectiva faptului că actualul proces transformativ este o șansă de reformare profundă, nu numai a economiei, ci și a întregii societăți și că principalii beneficiari direcți sunt cetățenii obișnuiți;
• este considerată extrem de importantă prezentarea publică și conștientizare ulterioară a implicațiilor formulării unei Foi de Parcurs cu privire la PNRR, care să includă argumentația, calendarul, responsabilitățile concrete, dar, de dorit, și penalitățile privitoare la neîndeplinirea exigențelor și obligațiilor asumate de statul român și conforme așteptărilor societății civile.

Din partea Juriului de Onoare al Asociației Române de Relații Publice și a SNSPA, Prof. univ. dr. Dumitru BORȚUN a realizat o prefațare cu exemplificări concrete a modalităților în care trebuie și merită abordată implementarea viitorului plan. În acest sens, vorbitorul a pus accentul pe importanța conștientizării, atât de către decidenți, cât și de publicul larg, a implicațiilor pe care le conține acest plan, îndeosebi din unghiului de vedere al modului în care va fi comunicat, în special prin mass-media, pentru evitarea unor erori sau neclarități cu care România s-a confruntat în perioada pandemiei.

Printre instituțiile reprezentate și intervențiile relevante amintim, printre altele: Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate din cadrul Ministerului Mediului – Dl Gheorghe HERIȘANU; Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Consilier Ramona BĂLĂȘCUȚĂ; Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură – Dl Paul KMEN; ADR Nord Vest – Dna Bianca BOSOANCĂ; Consiliul Județean Mehedinți – Dna Amalia VIȘAN; AMCOR – Dl Luigi LUICAN; Dl Petru LUHAN, fost Membru al Parlamentului European; Academia Română, Prof. univ. dr. Petre PRISECARU și Prof.univ. Dr. Ionuț PURICA; Academia Oamenilor de Știință – Arh. Gheorghe IONAȘCU; Universitatea de Vest din Timișoara – Prof. univ. Dr. Flavia BARNA; Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș” – Lector Univ. Dr. Gabriela DAVID (Oradea); Universitatea de Petrol și Gaze – Prof. univ. dr. Daniela BUZOIANU (Ploiești), Fundația România de Mâine – Prof. univ. dr. Gheorghe DUDA; Fundația Acțiunea Ecologică Română (Craiova); Asociația România Modernă – Dl Mircea BARNA (Cluj Napoca/Munchen); GAL Oltenia – Dl Valentin MITRICĂ și Dr. Viorel STĂNESCU; Psiholog Drd. Gabriel BULBOACĂ (Galați); Compania Queenable – Dl Victor TUDORAN; Compania Maia Outdoor – Dna Dumitrița LUNCANU (Piatra Neamț); ROVEST Cluster – Dl Ovidiu SLIMAC și Dna Gabriela ILIN (Timișoara) etc.

La propunerea reprezentantului Fundației Acțiunea Ecologică Română, participanții au decis să inițieze și să adreseze un Apel special privind aspectele legate de ecologie, reziliență, combaterea schimbărilor climatice, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului (5 iunie).

Parteneri Media Asociați: Agenția Națională de Presă AGERPRES, Agenția Națională de Presă RADOR, Radio7, Juridice.ro.
Parteneri Media: CaleaEuropeana.ro, PRwave.ro, Comunicații Mobile, 24PHarte.ro, „Danubius infolio”, Buletin Dunărean.