Asociația Salvați Dunărea și Delta avertizează că proiectul de dezvoltare a plajei din Sulina, care a declanșat procedura de infringement în cazul României [1] nu este singular, la nivelul Deltei Dunării existând zeci de alte proiecte de construcție care nu întrunesc condițiile prevăzute de Regulamentul de urbanism pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării.
Asociația Salvați Dunărea și Delta (SDD) consideră că iminența trecerii la etapa contencioasă a procedurii de infringement declanșată de Comisia Europeană nu reprezintă o surpriză, având în vedere haosul în construcțiile din Delta Dunării. SDD semnalează o situație extrem de îngrijorătoare care poate avea efecte deosebit de grave asupra Rezervației Biosferei Delta Dunării, sit al patrimoniului mondial UNESCO. Este vorba despre netranspunerea în legislația locală a HG nr. 1516/2008 privind aprobarea Regulamentului-Cadru de urbanism pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării. Documentul instituie reguli clare privind regimul construcțiilor pe teritoriul rezervației, urmârind dezvoltarea durabilă a zonei și protejarea tradițiilor și a patrimoniului local.
“Puterea politică a administrat Deltei Dunării un binecunoscut cocktail mortal: a pus taxe și a repartizat resursele clienților săi politici de comision! Nimic din ce s-a promis la începutul de mandat sau în fața instituțiilor europene nu s-a obiectualizat în Delta Dunării! Reconstrucție ecologică în Lunca Dunării și în Delta Dunării NU; sistem integrat de management al gunoiului NU (gunoaiele se ard sau se aruncă direct în apă); Regulamentul Cadru de Urbanism pentru Rezervația Delta Dunării NU; peștele se braconează în proporție de 70% și nici un braconier NU este condamnat; turismul NU este sustenabil; NU există hartă cadastrală a Deltei Dunării; Noua Lege a Rezervației NU este avizată de doi ani; Grupul de lucru pe fonduri europene practic NU funcționează, vânătoarea NU este interzisă (se practică în aproape două treimi din suprafața Deltei Dunării), conducerea Rezervației NU este independentă (guvernatorul este subordonat politic președintelui CJ Tulcea și avizează la ordin concesionari către clienți ai CJ) și lista ar putea continua pe o pagină de ziar…
Bunăoară, faptul că România e la un pas de a fi dată în judecată de către Comisia Europeană pentru niște construcții de lemn de pe plaja de la Sulina care amenință volbura de nisip mi se pare cel mai mic rau care i s-a putut întâmpla Deltei Dunării! Cred însă că mai există un DA de care ne putem agăța! Cum Delta este patrimoniu mondial sub egida UNESCO, sunt sigur că o guvernare UNESCO militarizată pentru acest Ateneu verde al Europei ar fi singura soluție a prezervării acestei minuni verzi" afirmă Liviu Mihaiu, președintele Asociației Salvați Dunărea și Delta.
Potrivit prevederilor Regulamentului, administrațiile locale erau obligate să modifice planurile de urbanism, conform noilor prevederi, până în luna iunie 2010. Până în momentul de față, nicio localitate de pe teritoriul Rezervației nu s-a conformat în acest sens. Responsabilitatea pentru această situație revine atât consiliilor locale, cât și Consiliului Județean (CJ), care are datoria de a controla aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, precum şi armonizarea proiectelor de dezvoltare cu prevederile legislative.
Argumentul invocat de consiliile locale din Deltă şi de CJ Tulcea pentru netranspunerea Regulamentului este lipsa fondurilor necesare actualizării planurilor de urbanism. SDD reamintește administraţiilor locale şi judeţene că responsabilitatea financiară pentru transpunerea regulamentului revine, potrivit legii, deopotrivă, autorităților publice centrale, dar și județene și locale. Constatăm lipsa de iniţiativă și de voință politică a autorităţilor din Delta Dunării pentru găsirea de soluţii financiare, în conformitate cu prevederile legii. Transferarea responsabilității exclusiv către Ministerul Dezvoltării este ilegitimă. [2]
SDD avertizează că această situaţie are repercusiuni atât asupra peisajului cultural, cât și asupra valorii naturale a Deltei Dunării. Reamintind că statutul construcțiilor de orice natură, de pe teritoriul Rezervației este în momentul de față nerespectat și deci supus legilor bunului plac, SDD solicită autorităților cu responsabilități în această zonă (Consiliile locale, Consiliul Județean Tulcea, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Mediului și Inspectoratului de Stat în Construcții) să ia, în cel mai scurt timp, toate măsurile care se impun pentru transpunerea legislației și modificarea corespunzătoare a planurilor de urbanism. [3]
Acest comunicat va fi urmat de o scrisoare oficială pentru semnalarea situației trimisă către Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
Pentru informaţii suplimentare:
Dan Bărbulescu, Director executiv Salvaţi Dunărea și Delta, telefon 0729199396, email: dan.barbulescu@salvatidelta.ro
Oana Soare, PR executive Salvați Dunărea și Delta, telefon 0729882614, email: oana.soare@salvatidelta.ro
Note:
[1] Comisia Europeană a deschis procedura de infringement în cazul României, pentru proiectul de dezvoltare a plajei de la Sulina în luna mai 2010. Zona face parte din programul Natura 2000 și este apărată în baza directivelor europene privind păsările și habitatele. Pe 27 ianuarie 2011, Comisia Europeană a solicitat autorităților române, ca în termen de două luni, să trimită dovezi cu privire la măsurile luate în vederea respectării legislației europene în ceea ce privește proiectul de dezvoltare a plajei din Sulina. În caz contrar, România va fi reclamată Curții Europene de Justiție.
//europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/11/92&format=HTML&aged=0&language=RO&guiLanguage=en
[2] Cadrul legal oferă autorităţilor locale posibilitatea de a „colabora (…) cu persoane juridice sau fizice din ţară sau din străinătate în scopul atragerii de fonduri suplimentare” în vederea modificarii planurilor de urbanism, alternativă pe care nici CJ, nici primăriile din Deltă nu au avut-o în vedere. Autoritățile locale şi CJ au obligaţia prin lege de a identifica surse alternative de finanțare. Legislaţia prevede obligativitatea administraţiei publice locale de a cuprinde în bugetele lor fonduri pentru elaborarea sau actualizarea planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor de urbanism şi a studiilor de fundamentare.
[3] În strânsă legătură cu actualizarea planurilor de urbanism era prevăzută identificarea zonelor cu valoare peisagistică de pe teritoriul comunelor prevăzute în anexa HG 1516, zone care ar fi trebuit incluse în planurile de urbanism. Pentru aceste zone cu valoare peisagistică deteriorate, administraţiile locale ar fi trebuit să prevadă, în aceleaşi planuri urbanistice actualizate, măsuri de protecţie specifice pentru refacerea peisagistică şi ecologică a acestor zone.
