Potrivit sondajului de opinie intitulat “Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I”, peste 70% dintre români se declară interesați să învețe mai mult despre cum funcționează noile tehnologii, însă participarea adulților din România la activități de învățare pe tot parcursul vieții este mai degrabă scăzută. Atitudinea față de utilizarea roboților industriali, a inteligenței artificiale sau utilizarea de interfețe creier-mașină este mixtă.

Sondajul de opinie, realizat în perioada 23 mai-14 iunie 2022 pe un eșantion de 1500 de respondenți, este împărțit în mai multe capitole care vor fi publicate succesiv în perioada următoare. Prezentarea grafică a datelor celui de-al cincilea capitol poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2022/07/6.07.22-Cap.-5-Meseriile-Viitorului-Stiinta-tehnologie-Agenda-ROMANIA-2050.pdf.

Sondajul de opinie “Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I” a fost realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de mediul privat și având drept parteneri academici Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea București, Universitatea Politehnica din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași.

Remus Ioan Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: “Proiectul Agenda România 2050 își propune demararea unei conversații naționale despre politici publice esențiale pentru viitorul României pe termen lung având ca punct de plecare opiniile românilor culese printr-o serie de sondaje de opinie naționale. Pornind de la ceea ce cred românii, dorim să încurajăm o conversație amplă a experților (din mediul academic, din sectorul public și privat) pe fiecare dintre temele proiectului. Proiectul își propune realizarea mai multor studii sociologice pe șase zone majore de interes pentru viitorul României, fiecare împărțită în teme specifice: societatea viitorului, infrastructura viiorului, mediul și resursele viitorului, economia și afacerile viitorului, tehnologiile și meseriile viitorului și locul României în lumea viitorului.”

Prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector, Universitatea București: “Participarea adulților din România la activități de învățare pe tot parcursul vieții nu este una foarte ridicată, arătând cel puțin două lucruri: pe de o parte, încrederea limitată pe care adulții o acordă învățării ca mijloc de promovare și dezvoltare profesională, iar pe de altă parte, disponibilitatea scăzută de a investi resurse în educație și formare, atât la nivel individual (buget propriu), cât și la nivel de organizație. Putem observa că discrepanțele și inegalitățile clasice din societatea noastră sunt reflectate și aici: bărbații au o rată de participare la formare aproape dublă față de cea a femeilor, iar cei cu nivel de trai și de educație medii și ridicate au o pondere de aproape trei ori mai mare în populația care accesează cursuri de formare profesională. Interesant este faptul că nu regăsim discrepanțe așa de mari cum ne-am fi putut aștepta între urban și rural, iar un semn de optimism ar putea fi reprezentat de faptul că tinerii cu vârste cuprinse între 18-29 de ani investesc cel mai mult în propria formare și dezvoltare profesională. Atunci când vine vorba despre automatizare, inteligență artificială, interfață creier-mașină, putem sesiza o tendință de polarizare a percepțiilor. Ca o lecție învățată a pandemiei, remarcăm faptul că aproximativ jumătate dintre cei chestionați manifestă interes și disponibilitate pentru telemuncă”.

ANALIZA EXTINSĂ ȘI INTERPRETAREA DATELOR

Capitolul 5: Percepția asupra Științei și Tehnologiei. Inteligența artificială și roboții. Meseriile viitorului

Afinitatea față de noile tehnologii

71,9% dintre români declară că ar fi interesați să învețe mai multe despre cum funcționează noile tehnologii, în timp ce 27,6% nu ar fi interesați, iar 0,5% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Persoanele până în 30 de ani, persoanele cu studii superioare, gulerele gri și gulerele albe sunt categoriile cele mai interesate să afle mai multe despre cum funcționează noile tehnologii. Manifestă un dezinteres semnificativ mai ridicat decât alte categorii față de posibilitatea a învăța mai multe despre cum funcționează noile tehnologii persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi și persoanele care nu au cont pe rețelele sociale.

Învățare pe tot parcursul vieții

17% dintre respondenți declară că au participat în ultimele 12 luni la cursuri de pregătire plătite sau furnizate de angajator pentru a-și îmbunătăți aptitudinile, 81,1% spun că nu au urmat asemenea cursuri. Nu știu sau nu răspund 1,9%
Analiza socio-demografică: Declară că au participat în ultimele 12 luni la cursuri de pregătire plătite sau furnizate de angajator pentru a-și îmbunătăți aptitudinile în special: persoanele cu vârsta sub 60 de ani, cele cu educație superioară, gulerele gri sau albe, angajații la stat.

19,1% dintre respondenți declară că au urmat cursuri de pregătire plătite din bugetul propriu, 80,5% spun că nu au urmat asemenea cursuri. Procentul non-răspunsurilor este de 0,4%.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta sub 44 de ani, cei cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din București sau din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat au urmat în ultimele 12 luni cursuri de pregătire plătite din bugetul propriu într-o proporție mai mare decât celelalte categorii de populație.

27,5% dintre respondenți declară că au beneficiat de pregătire la locul de muncă (sub îndrumarea unor colegi, supervizori) în ultimele 12 luni, 70,5% răspund negativ la această întrebare și 2% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Bărbații, persoanele cu vârsta sub 44 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, gulerele gri și cei cu un venit mai ridicat au beneficiat de pregătire la locul de muncă într-o măsură mai mare decât restul populației.

Percepția asupra științei și tehnologiei

Rugați să-și exprime acordul cu afirmația “Știința și tehnologia ne fac viața mai sănătoasă, mai ușoară și mai confortabilă”, folosind o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total” iar 10 înseamnă „acord total”, 7% dintre respondenți aleg varianta 1, 0,6% – varianta 2, 1,2% – varianta 3, 3,3% – varianta 4, 12% – varianta 5. Varianta 6 este aleasă de către 4,7% dintre respondenți, 7 de către 10,1% , 8- 15,8%, 9- 8,8%, 10 – 34,9%. Ponderea persoanelor care acordă notele 8, 9 și 10, adică un acord ridicat este de 59.5%, indicând un nivel mare de răspunsuri favorabile. Procentul non-răspunsurilor este de 1,5% din totalul eșantionului.

Rugați să-și exprime acordul cu afirmația “Datorită științei și tehnologiei, generația următoare va avea mai multe posibilități de împlinire”, folosind o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total” iar 10 înseamnă „acord total”, 6,1% dintre respondenți aleg varianta 1, 1,4% – varianta 2, 2,6% – varianta 3, 2,8% – varianta 4, 13,1% – varianta 5. Varianta 6 este aleasă de către 5,7% dintre respondenți, 7 de către 9,3%, 8 – 15,7%, 9- 7,9%, 10 – 33,3%. Ponderea persoanelor care acordă notele 8, 9 și 10, adică un acord ridicat este de 56.9%, indicând un nivel mare de răspunsuri favorabile. Procentul non-răspunsurilor este de 2% din totalul eșantionului.

Rugați să-și exprime acordul cu afirmația “Inteligența artificială și automatizarea vor crea mai multe locuri de muncă decât vor elimina”, folosind o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total” iar 10 înseamnă „acord total”, 19,5% dintre respondenți aleg varianta 1, 3,9% – varianta 2, 5,2% – varianta 3, 6,2% – varianta 4, 14,9% – varianta 5. Varianta 6 este aleasă de către 6,5% dintre respondenți, 7 de către 7,5% , 8 – 10%, 9 – 3,7%, 10 – 20,1%. Ponderea persoanelor care acordă notele 8, 9 și 10 este de 33.8%, indicând un nivel scăzut de răspunsuri favorabile 2,7% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Atitudinea față de utilizarea Inteligenței artificiale

38,3% dintre participanții la sondaj au o părere bună despre utilizarea inteligentei artificiale în tot mai multe domenii de activitate. 41,5% au o părere nici bună/nici proastă, iar 18,4% o părere proastă. 1,4% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,4% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Au o părere bună despre utilizarea inteligenței artificiale mai ales bărbații, persoanele cu vârsta până în 30 de ani, persoanele care locuiesc în București și persoanele cu venituri foarte ridicate. Au o părere proastă despre utilizarea inteligenței artificiale mai ales persoanele cu studii primare și persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani.

Atitudinea față de utilizarea roboților industriali

43% dintre români au o părere bună despre utilizarea roboților pentru a simplifica sarcinile oamenilor la locul de muncă, 27,7% au o părere nici bună/nici proastă, iar 28,2% o părere proastă. 0,8% nu știu sau nu pot aprecia, în timp ce 0,3% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Au o părere bună despre utilizarea roboților pentru a simplifica sarcinile oamenilor la locul de muncă mai ales persoanele cu studii superioare și gulerele albe. Au o părere proastă despre utilizarea despre utilizarea roboților pentru a simplifica sarcinile oamenilor la locul de muncă mai ales persoanele cu studii primare și persoanele care au venituri foarte scăzute.

Atitudinea față de utilizarea interfeței creier mașină

30,2% dintre respondenți au o părere bună despre posibilitatea utilizării unei interfețe creier-mașină, prin intermediul unei căști speciale, care să permită teleghidarea mentală a diferitelor dispozitive, inclusiv la locul de muncă. 32,7% au o părere nici bună/nici proastă despre această posibilitate, iar 33,2% o părere proastă. 3,5% nu știu sau nu pot aprecia, în timp ce 0,4% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Au o părere bună despre posibilitatea utilizării unei interfețe creier-mașină, prin intermediul unei căști speciale, care să permită teleghidarea mentală a diferitelor dispozitive, inclusiv la locul de muncă mai ales bărbații și persoanele cu vârsta până în 30 de ani.

Atitudinea față de telemuncă

47,7% dintre cei intervievați ar fi personal dispuși să lucreze de la distanță prin intermediul aplicațiilor online de comunicare, în timp ce 47,1% nu ar fi. 5% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,3% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Ar fi dispuși să lucreze la distanță prin telemuncă mai ales tinerii până în 29 de ani, persoanele cu studii superioare și gulerele albe. Nu își doresc o asemenea perspectivă în special persoanele cu studii primare, gulerele albastre și persoanele care nu au cont pe rețelele sociale.

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group.

Datele au fost culese în perioada 23 mai – 14 iunie 2022, metoda de cercetare fiind interviul prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.53 %, la un grad de încredere de 95%.

Partenerii academici ai proiectului sunt: Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea București, Universitatea Politehnica din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași.
Sponsorii și partenerii proiectului sunt: Fundația Superbet, INSCOP Research, Green Marketing Advisory, Business Review.

În cadrul primului studiu sociologic național realizat în iunie 2022, temele cercetate au fost:

• Percepția prezentului în comparație cu trecutul (1989) și viitorul (2050)
• Reforma administrativ-teritorială
• Percepția asupra viitorului tranziției energetice la surse de energie nepoluante
• Percepția cu privire la protejarea mediului, reciclare, economia circulară a viitorului
• Percepția cu privire la servicii și bunuri publice esențiale
• Percepția cu privire la starea de sănătate a populației
• Percepția asupra știintei și tehnologiei. Meseriile viitorului
• Securitatea națională a viitorului.