Potrivit sondajului de opinie intitulat “Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I”, aproape 80% dintre români cred că schimbările climatice sunt reale și produc efecte vizibile, motiv pentru care majoritatea românilor este dispusă să facă eforturi personale pentru protejarea mediului și susținerea economiei circulare.
Sondajul de opinie, realizat în perioada 23 mai-14 iunie 2022 pe un eșantion de 1500 de respondenți, este împărțit în mai multe capitole care vor fi publicate succesiv în perioada următoare.
Prezentarea grafică a datelor celui de-al treilea capitol poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2022/06/30.06.22-Cap.-3-Protejarea-mediului-si-economia-circulara.-Agenda-ROMANIA-2050.pdf.
Sondajul de opinie “Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I” a fost realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de mediul privat și având drept parteneri academici Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea București, Universitatea Politehnica din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași.
Remus Ioan Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: “Proiectul Agenda România 2050 își propune demararea unei conversații nationale despre politici publice esențiale pentru viitorul României pe termen lung având ca punct de plecare opiniile românilor culese printr-o serie de sondaje de opinie naționale. Pornind de la ceea ce cred românii, dorim să încurajăm o conversație amplă a experților (din mediul academic, din sectorul public și privat) pe fiecare dintre temele proiectului. Proiectul își propune realizarea mai multor studii sociologice pe șase zone majore de interes pentru viitorul României, fiecare împărțită în teme specifice: societatea viitorului, infrastructura viiorului, mediul și resursele viitorului, economia și afacerile viitorului, tehnologiile și meseriile viitorului și locul României în lumea viitorului”.
Prof. univ dr. Daniel David, rectorul Universității Babes-Bolyai, Cluj-Napoca: “O țară nu se construiește în lumea modernă fără știință, fără o abordare de tip „evidence-based” față de înțelegerea corectă a (1) unde suntem, (2) unde vrem să ajungem și de ce, (3) care este calea de urmat și cum o putem parcurge concret pentru a ajunge unde dorim. Proiectul România Agenda 2050: O conversație despre viitorul României pornind de la opiniile românilor, al think tankului Strategic Thinking Group, este un astfel de proiect fundațional și mă bucur că Universitatea Babeș-Bolyai este unul din partenerii academici principali ai proiectului. Voi milita de asemenea acest proiect să se coordoneze cu altele serioase pentru ca împreună să fundamenteze activ un proiect dinamic de țară, ca un motor al dezvoltării/modernizării cu funcționare continuă”.
Prof.univ.dr. Ioan Hosu, Director Centrul de Cercetare în Comunicare si Inovare Socială, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca: “Modul în care sunt gestionate problemele mediului, procesele ce țin de reciclarea, recuperarea și refolosirea unor materiale, aspectele legate de economia circulară reprezintă preocupări majore pe agenda decidenților politici, a companiilor private sau a organizațiilor neguvernamentale active în aceste domenii. Datele ne arată faptul că această preocupare există și la nivelul opiniei publice românești unde putem vedea un nivel foarte ridicat al susținerii unor măsuri în direcția gestionării în mod responsabil a provocărilor generate de schimbările climatice sau a eforturilor de păstrare a calității mediului. Din datele pe care le avem la dispoziție reiese faptul că, în acest moment, în spațiul public românesc, sunt curente de opinie favorabile accelerării proceselor de trecere de la economia liniară la economia circulară și ca există suport public pentru măsuri menite să protejeze mediul.”
ANALIZA EXTINSĂ ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Capitolul 3: Percepția cu privire la protejarea mediului, reciclare, economia circulară a viitorului
Schimbările climatice
78,9% dintre români sunt de părere că schimbările climatice sunt reale și produc efecte vizibile, în timp ce 17,4% cred că schimbările climatice nu sunt reale și nu produc efecte vizibile. 3,6% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,1% nu răspund. Este o percepție încurajatoare care arată că marea majoritate a populației conștientizează impactul uneia dintre cele mai complexe probleme care afectează întreaga umanitate.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii superioare și cei care declară că veniturile lunare le ajung să își cumpere și unele lucruri mai scumpe consideră într-un procent mai ridicat decât restul populației că schimbările climatice sunt reale și produc efecte vizibile. Persoanele cu studii primare cred semnificativ mai mult decât restul populației că schimbările climatice nu sunt reale și nu produc efecte vizibile.
Comportamentul de consum și protecția mediului
43,2% dintre respondenți spun că atunci când cumpără un produs sau un serviciu iau întotdeauna în considerare elemente precum ambalajul reutilizabil sau reciclabil, sau eforturile companiei producătoare pentru protecția mediului. 41,8% declară că fac acest lucru doar uneori, iar 14,5% niciodată. 0,5% nu știu sau nu răspund. Chiar și în ipoteza în care aceste răspunsuri reflectă comportamente dezirabile sau o tendință de conformism social, ele arată o conștientizare puternică, de bun augur a faptului că prin comportamentul personal de consum, oamenii pot contribui la protejarea mediului înconjurător.
Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani declară într-un procent mult mai ridicat decât media că iau întotdeauna în considerare elemente precum ambalajul reutilizabil sau reciclabil, sau eforturile companiei producătoare pentru protecția mediului atunci când cumpără un bun sau un serviciu. Gulerele gri, gulerele albe, locuitorii din regiunea București Ilfov și persoanele care declară că veniturile lunare le ajung să își cumpere și unele lucruri mai scumpe declară într-un procent mult mai ridicat decât media că iau uneori în considerare elemente precum ambalajul reutilizabil sau reciclabil, sau eforturile companiei producătoare pentru protecția mediului atunci când cumpără un bun sau un serviciu. Persoanele cu studii primare și persoanele care declară că veniturile lunare le ajung pentru a-și cumpăra tot ce le trebuie declară în procente semnificativ mai ridicate decât media că nu iau niciodată în considerare elemente precum ambalajul reutilizabil sau reciclabil, sau eforturile companiei producătoare pentru protecția mediului atunci când cumpără un bun sau un serviciu.
Economia circulară – reciclarea
92,3% dintre participanții la sondaj declară că ar fi dispuși să se întoarcă cu ambalajele sau alte deșeuri la magazin sau într-un centru de colectare separată modern, în timp ce 7,6% declară contrariul, iar 0,2% nu știu sau nu răspund. Este un procent covârșitor care vine în sprijinul unor politici specifice de încurajare a economiei circulare în România, cu impact puternic asupra protejării mediului în viitor.
Analiza socio-demografică: Nu sunt variații semnificative pe categorii socio-demografice în ceea ce îi privește pe cei care declară că ar fi dispuși să se întoarcă cu ambalajele sau alte deșeuri la magazin sau într-un centru modern de colectare separată, unde să aibă garanția că acele deșeuri sunt reutilizate, reciclate. Se opun unei asemenea idei într-un procent semnificativ mai ridicat decât media persoanele cu studii primare.
Economia circulară – traseul deșeurilor de la colectare până la reciclare.
Dacă ar cunoaște traseul deșeurilor/gunoiului de la colectare și până la reciclare și ar fi siguri că deșeurile sunt reciclate, 75,6% dintre respondenți ar fi de acord să plătească mai mult pentru a cumpăra produse reciclabile, 23,6% nu ar fi de acord. 0,8% nu știu sau nu răspund la acestă întrebare. Răspunsurile la această întrebare arată că populația este dispusă să facă eforturi personale pentru a susține reciclarea și protejarea mediului. În același timp, este evident că o economie circulară solidă se poate dezvolta în România doar prin eforuri susține de construire a încrederii în întregul mecanism.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii primare și persoanele care declară că veniturile lunare nu le ajung nici pentru strictul necesar răspund negativ la întrebare într-un procent mult mai ridicat decât restul populației.
DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group.
Datele au fost culese în perioada 23 mai – 14 iunie 2022, metoda de cercetare fiind interviul prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.53 %, la un grad de încredere de 95%.
Partenerii academici ai proiectului sunt: Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea București, Universitatea Politehnica din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași.
Sponsorii și partenerii proiectului sunt: OMV Petrom, FEPRA, INSCOP Research, Green Marketing Advisory, Business Review.
În cadrul primului studiu sociologic național realizat în iunie 2022, temele cercetate au fost:
- Percepția prezentului în comparație cu trecutul (1989) și viitorul (2050)
- Reforma administrativ-teritorială
- Percepția asupra viitorului tranziției energetice la surse de energie nepoluante
- Percepția cu privire la protejarea mediului, reciclare, economia circulară a viitorului
- Percepția cu privire la servicii și bunuri publice esențiale
- Percepția cu privire la starea de sănătate a populației
- Percepția asupra știintei și tehnologiei. Meseriile viitorului
- Securitatea națională a viitorului.
