Creșterea anuală a PIB-ului României va fi moderată în 2024, de 1,8%, mult sub previziunile economice inițiale, de 3%, în ciuda tendințelor pozitive înregistrate în prima jumătate a anului – creșterea cererii interne, stimulată în principal de creșterea reală a veniturilor populației, precum și de reducerea treptată a inflației – și care se vor păstra și în perioada următoare, consideră echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, cea care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor (RoEM).
În septembrie 2024, Institutul Național de Statistică a publicat date provizorii privind creșterea economică a României în primele șase luni ale acestui an, conform cărora PIB-ul României a înregistrat o creștere de 0,8% în trimestrul II față de trimestrul I, în timp ce în primul trimestru s-a observat o creștere de doar 0,5%. Deși aceste cifre ar putea sugera o accelerare modestă a creșterii economice, ele sunt în realitate sub așteptările analiștilor, ceea ce prevestește o creștere economică mai redusă pentru întregul an 2024, față de cea preconizată la începutul acestui an, arată cercetarea RoEM.
„Având în vedere aceste evoluții, echipa noastră a revizuit prognoza pentru creșterea PIB-ului României în 2024, reducând-o de la nivelul de 3%, estimat la începutul anului, la 1,8%, care include deja efectele performanței economice mai slabe din prima jumătate a anului. Mai mult, această rată de creștere ar putea scădea și mai mult în cazul în care apar noi evenimente neprevăzute față de cele din primul semestru. Așadar, pe lângă previziunea noastră actuală de 1,8%, balanța riscurilor economice până la sfârșitul anului se înclină mai mult în jos”, explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei Romanian Economic Monitor.
În prima jumătate a acestui an, în România, s-a înregistrat o creștere a cererii interne, stimulată în principal de creșterea reală a veniturilor populației (inclusiv majorarea pensiilor de la începutul acestui an, respectiv creșterea salariului minim pe economie în ultimul trimestru al anului 2023), precum și de reducerea treptată a inflației. Deși aceste tendințe continuă și în a doua jumătate a acestui an (de exemplu, majorarea salariului minim brut la 3.700 de lei, începând cu 1 iulie 2024, sau o nouă creștere a pensiilor începând cu luna septembrie 2024), echipa de economiști RoEM consideră că veștile mai puțin favorabile vin din sectorul companiilor.
„Datele statistice sugerează că firmele nu reușesc să valorifice pe deplin creșterea cererii prin extinderea ofertei lor pe piața locală. Astfel, cererea crescută este acoperită în principal prin importuri, ceea ce are un impact mai puțin favorabil și indirect asupra economiei României. Acest fenomen este reflectat și de contribuția negativă a componentei exporturilor nete la PIB-ul României în primele două trimestre ale anului. Chiar dacă investițiile, în special cele în infrastructură și cele finanțate din fonduri europene, adaugă un plus la evoluția economiei, ele reușesc doar să mențină creșterea PIB-ului pe un teritoriu pozitiv, dar la un nivel modest”, spune Levente Szász.
În ceea ce privește sectorul producției, situația este similară, consideră echipa de economiști RoEM: toate sectoarele activității economice aduc contribuții modeste, iar în unele cazuri chiar negative la evoluția PIB-ului României din acest an.
„Agricultura a fost grav afectată de seceta din această vară, în special în ceea ce privește culturile de porumb, iar acest impact se va resimți în indicatorii economici din a doua jumătate a anului. Industria continuă să urmeze trendul negativ al perioadei post-pandemie, amplificat de stagnarea economiei Germaniei, cel mai important partener comercial al României. Construcțiile sunt sprijinite pe moment de investițiile guvernamentale, dar sectorul rezidențial arată semne de slăbiciune, ceea ce prevestește o contribuție mai redusă a acestui sector la creșterea PIB-ului, față de contribuția mult mai însemnată adusă anul trecut. Sectorul serviciilor, care a jucat un rol esențial în revenirea economică post-pandemie, a adus doar o contribuție minimă în prima jumătate a anului 2024. Problemele din sectorul IT reprezintă un exemplu elocvent în acest sens, iar tendințele negative par să persiste și în perioada următoare”, arată analiza economiștilor Romanian Economic Monitor.
