în Balcanii de Vest şi Turcia
Comisia a adoptat astăzi strategia anuală privind extinderea Uniunii Europene. În comunicare sunt prezentate progresele pe care Balcanii de Vest şi Turcia le-au înregistrat în vederea integrării europene, într-un an dificil, marcat de criza economică mondială, şi sunt identificate principalele provocări din lunile şi anii următori. Pe baza progreselor înregistrate, Comisia a decis să recomande iniţierea negocierilor cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Procesul de liberalizare a vizelor pentru Balcanii de Vest, un important pas înainte pentru regiune, va înregistra progrese semnificative în 2010.
Anul 2009 marchează cea de a 20-a aniversare a căderii Zidului Berlinului şi cinci ani de la extinderea Uniunii Europene în Europa Centrală şi de Est. Perspectiva aderării la UE reprezintă în continuare un stimul puternic pentru reforma politică şi economică şi întăreşte pacea şi stabilitatea. Menţinerea acestui dinamism, pe baza unor principii şi a unor condiţii convenite, este în interesul strategic al UE.
Procesul de extindere al UE se desfăşoară acum în contextul unei recesiuni puternice şi ample, care a afectat atât UE, cât şi ţările care fac obiectul extinderii. Diferendele bilaterale nu ar trebui să împiedice procesul de aderare, ci ar trebui rezolvate de părţile vizate.
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a înregistrat progrese importante şi a abordat cu atenţie priorităţile-cheie ale parteneriatului de aderare. În opinia Comisiei, această ţară întruneşte în mod satisfăcător criteriile politice stabilite de Consiliul European de la Copenhaga în 1993 şi prin procesul de stabilizare şi asociere, şi a decis, aşadar, să recomande începerea negocierilor de aderare.
Cu ocazia prezentării pachetului extindere, comisarul pentru extindere, Olli Rehn, a declarat: „Strategia de extindere pe care o prezentăm astăzi este dovada angajamentului nostru pentru viitorul european al Balcanilor de Vest şi al Turciei. În această perioadă dificilă, de criză economică, cererile de aderare depuse de Albania şi Muntenegru evidenţiază puterea continuă de atracţie a Uniunii şi rolul nostru în promovarea stabilităţii, securităţii şi prosperităţii. Cererea de aderare a Islandei conferă o nouă dimensiune agendei noastre de extindere.”
Posibilitatea de a călători fără vize, de la începutului anului 2010, pentru cetăţenii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, ai Muntenegrului şi ai Serbiei va aduce beneficii concrete cetăţenilor. Comisia va prezenta propuneri pentru Albania şi Bosnia şi Herţegovina până la jumătatea anului 2010, cu condiţia ca aceste ţări să îndeplinească condiţiile stabilite.
În ceea ce priveşte Turcia, comisarul Rehn a adăugat:
„Turcia a făcut dovada unor eforturi de reformă politică reînnoite. Evoluţia pozitivă a negocierilor de aderare depinde de acest dinamism, în special de consolidarea libertăţilor fundamentale şi a statului de drept. Salutăm consultările recente cu privire la o importantă iniţiativă kurdă, care va conduce, sper la acţiuni concrete pentru drepturile tuturor turcilor.”
„Consider încurajator demersul istoric întreprins recent de Turcia şi Armenia în vederea normalizării relaţiilor dintre cele două ţări. Acest proces ar trebui să se concretizeze cât mai curând în normalizarea deplină.”
Croaţia a înregistrat progrese satisfăcătoare în îndeplinirea obiectivelor de referinţă prevăzute prin negocierile de aderare, iar în prezent s-au reluat în mod oficial negocierile ca urmare a acordului politic dintre Slovenia şi Croaţia cu privire la rezolvarea problemei graniţelor. Croaţia va trebui să continue eforturile de reformă, în special în sectorul judiciar şi al administraţiei publice, în ceea ce priveşte lupta împotriva criminalităţii organizate şi drepturile minorităţilor. În cazul în care Croaţia atinge la timp toate obiectivele de referinţă rămase, negocierile de aderare s-ar putea încheia anul viitor.
Muntenegru a depus cererea de aderare la UE în decembrie 2008, iar în prezent Comisia pregăteşte avizul, conform solicitării Consiliului. Alegerile parlamentare au întrunit aproape toate standardele internaţionale. Întărirea capacităţii administrative şi consolidarea statului de drept rămân provocările majore.
Albania a depus cererea de aderare la UE în aprilie. Comisia este pregătită să prezinte avizul său, de îndată ce Consiliul îi va adresa invitaţia. Alegerile parlamentare au întrunit majoritatea standardelor internaţionale. Întărirea statului de drept şi asigurarea funcţionării corespunzătoare a instituţiilor statului rămân provocările majore.
Bosnia şi Herţegovina trebuie să urgenteze reformele-cheie. Viitorul european al ţării necesită o viziune comună a liderilor asupra direcţiei generale a ţării, voinţa politică de a îndeplini cerinţele de integrare europeană şi necesitatea de a întruni condiţiile care au fost stabilite pentru închiderea Biroului Înaltului Reprezentant.
Serbia a făcut dovada angajamentului de a se apropia de UE prin obţinerea de rezultate în punerea în aplicare a dispoziţiilor acordului interimar cu UE şi prin efectuarea unor reforme-cheie. Având în vedere cooperarea susţinută cu Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie, Comisia consideră că acordul interimar ar trebui aplicat acum de către UE. Serbia trebuie să facă dovada unei atitudini mai constructive în ceea ce priveşte chestiunile care ţin de Kosovo.
În Kosovo[1], stabilitatea a fost menţinută, însă este în continuare fragilă. Misiunea UE de sprijinire a statului de drept, EULEX, a fost desfăşurată în Kosovo şi este deplin operaţională. Kosovo se confruntă cu provocări majore, printre care asigurarea statului de drept, lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate, consolidarea capacităţii administrative şi protejarea sârbilor şi a celorlalte minorităţi.
Într-un document separat, Comisia propune apropierea cetăţenilor din Kosovo de UE, inclusiv prin intermediul unui dialog asupra vizelor cu perspectiva unei eventuale liberalizări a vizelor atunci când reformele necesare vor fi fost întreprinse şi cerinţele întrunite.
De asemenea, Comisia propune extinderea regimului comercial preferenţial („măsuri comerciale autonome”) de care Kosovo beneficiază în prezent şi va propune directive de negociere în vederea unui acord comercial de îndată ce Kosovo va întruni cerinţele relevante.
[1]În temeiul Rezoluţiei 1244/99 a Consiliului de Securitate ONU.
{mosloadposition user10}
