Dacă până în urmă cu câţiva ani obţinerea unui prim loc de muncă dădea serioase bătăi de cap tinerilor absolvenţi de studii universitare, această situaţie pare să se fi schimbat radical în ultima vreme. Una dintre explicaţii ţine şi de conjuctura lansării unei adevărate noi industrii cu nume cel puţin ciudat SSC/BPO. Centrele de servicii suport (Shared Service Centre) şi externalizarea unor procese de business (Business Process Outsourcing) ţintesc angajarea pentru poziţii de entry-level cu precădere a proaspeţilor absolvenţi. În ultimul deceniu, India a fost povestea de succes a acestui gen de industrie dar mai ales ultimul an a marcat o migraţie masivă către Europa de Est.
Un profil universitar unic în regiune
Avantajul major al tinerilor români este reprezentat de multiligvism, competenţe şi potenţial deosebite. În urmă cu numai doi ani, Genpact deschidea în capitală primul centru de servicii suport fiind urmat mai apoi de nume cu greutate în lumea afacerilor: IBM, Accenture, Hewlett-Packard, sau Oracle. În acest context, potenţialul pieţei forţei de muncă clujene a început să atragă atenţia marilor companii pentru centre de servicii suport în arii de interes precum IT, contabilitate-financiară sau aprovizionare. “Clujul are un avantaj competitiv care nu putea rămâne neobservat prin profilul său universitar unic în regiune. Cu un număr de aproape 100.000 de studenţi la o populaţie de circa 320.000 locuitori, are o rată a populaţiei tinere înalt educate care nu poate fi întâlnită altundeva în România” spune Monica C. Ion, managing partner al Psihoselect. O bună reputaţie a universităţilor, un spectru larg de limbi străine vorbite, salarii cu 20-30% mai mici decât în capitală, o piaţă de real-estate în plin avânt care poate susţine acest tip de industrie sunt alte ingrediente ale succesului pentru industria de SSC/BPO adaugă Claudia Indreica, managing partner al Psihoselect. Potrivit acesteia, candidaţii vorbitori de olandeză, norvegiană, ebraică sau daneză şi care au cunoştinţe de IT sau contabilitate pot obţine venituri de 800-1000 euro lunar, în vreme ce vorbitorii de engleză, franceză, germană sau italiană pot primi salarii între 400-600 euro.
Dupa germani sosesc indienii şi americanii
Clujul oferă anual în jur de 30.000 de absolvenţi, iar cei care obţin o diplomă de licenţă la Universitatea Babeş-Bolyai au şi un certificat de competenţă lingvistică pentru două limbi străine. Facultatea de Filologie are un centru de studiere a limbilor nordice unic în ţară. “Pentru prima dată, companii foarte mari precum Ericsson au luat în calcul Clujul pentru deschiderea unui SSC, chiar dacă la final au ales Bucureştiul. Alţii însă, cum este şi Genpact şi-au anunţat deja venirea aici. EBS România a lansat pentru producătorul de automobile BMW un centru de servicii pentru administrarea sistemelor IT care va deservi 24 de fabrici din Germania. Alte două companii, care încă nu au prezenţă în România, una americană, cealaltă indiană, cu care suntem în discuţii, sunt decise să-şi reloce activităţi la Cluj.”- susţine Monica C. Ion. “În această situaţie, angajatorii trebuie să îşi poziţioneze foarte bine ofertele de locuri de muncă pentru a atrage candidaţii valoroşi, în timpul propus şi încadrându-se în grilele salariale estimate pentru România” – crede Claudia Indreica. Numărul poligloţilor care ar putea fi angajaţi până la finele anului viitor este aproximat la circa 1500.
Psihoselect este o companie integrată care a dezvoltat soluţii profesionale de resurse umane şi are o experienţă de 6 ani pe piaţa din Transilvania. Asistăm firmele în proiecte de recrutare şi selecţie de personal pentru poziţii de top şi middle management, companii care sunt prezente sau intenţionează se dezvolte pe piaţa românească. Pe lângă serviciile de recrutare şi selecţie, clienţii beneficiază şi de proiecte de consultanţă pentru stabilirea grilei salariale şi a structurii optime de personal, precum şi de proiecte de dezvoltare personală şi training.
{mosloadposition user10}
