34 de lideri din domeniul financiar au participat, pe 6-7 noiembrie 2024, la „Tax & Finance Forum”, eveniment organizat de BusinessMark la JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Aceștia au prezentat și dezbătut cele mai importante aspecte și noutăți legislative cu impact fiscal, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi.
ZIUA I – CONFERINȚĂ
Prima zi a evenimentului a fost dedicată unei conferințe, ce a inclus sesiuni de prezentări pe teme de actualitate, iar cea de-a doua zi a inclus nouă seminare ce au acoperit subiecte de fiscalitate de interes pentru mediul de afaceri.
PRIMA SESIUNE
Pe 6 noiembrie 2024, în prima zi a evenimentului, au urcat pe scena conferinței 17 profesioniști din domeniu, conferința fiind moderată de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.
Georgiana Iancu, Partener, Liderul Departamentului de Taxe Indirecte și Digitalizare Fiscală, EY România, a deschis prima sesiune a evenimentului.
„S-a vorbit foarte mult despre deficitul colectării TVA. Obiectivul digitalizării este acela de îmbunătățire a colectării TVA-ului, dar auzim destul de des în toate expunerile de motive și de transformarea inspecțiilor fiscale. Se vorbește mult despre Big Data, care vor analiza și integra toate informațiile, însă pentru moment avem e-TVA, e-Factura, e-Transport, e-SAF-T. Contravențiile în zona e-Transport sunt o realitate care ne supără, din multe perspective, una fiind aceea că este o măsură neproporțională. Acei contribuabili care nu au reușit să depună SAF-T au primit o notificare și au primit, chiar, contravenții de nedepunere. E-TVA este, cu siguranță, cel mai controversat topic începând din vara aceasta și până în prezent; se contestă necesitatea, utilitatea e-TVA. Dincolo de combaterea evaziunii, de transformarea inspecțiilor fiscale, se discută și despre posibilitatea de a avea un decont precompletat pe baza SAF-T. Așa cum este așezat acum, e-TVA se bazează pe multiple surse de date, mai puțin pe SAF-T. Se lucrează intens la proiectul care să permită generarea acestui decont precompletat”, a spus ea.
A urmat Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, care a adus în discuție măsurile pe care companiile le pot lua pentru a reduce riscul de inspecție fiscală.
„ANAF vede în permanență ce taxe se plătesc la bugetul de stat, care sunt evoluțiile și ce trebuie să facă pentru a crește colectarea din impozite și taxe. Când vorbim de riscul fiscal, există un algoritm format din peste 150 de indicatori de risc, pe baza cărora se determină riscul de inspecție fiscală. Dacă aveți tranzacții cu afiliații și aveți și pierdere, există șanse foarte mari să primiți o inspecție fiscală de la ANAF. De multe ori, avem riscuri pe care nu le cunoaștem și ar trebui să le cunoaștem. Totodată, avem anumite situații pe care, dacă le identificăm din timp, putem lua măsuri să evităm o inspecție fiscală”, a explicat ea.
Un alt subiect a vizat fiscalitatea în sport și impozitarea contractelor de activitate sportivă. Astfel, Mitel Spătaru, Tax Partner, Crowe România, a precizat: „Contractele de activitate sportivă au o particularitate – acestea se pot încheia ca alternativă la contractul individual de muncă și nu pot fi reîncadrate ca activități dependente. Legiuitorul a spus că ele sunt activități independente prin efectul Legii Sportului. Acest subiect cu dependența nu este chiar neglijabil, pentru că el o să apară la TVA. Cui se aplică? Sunt doar anumite categorii ce pot beneficia de acest tip de contracte, care au un regim fiscal mai favorabil decât contractele de muncă: sportivi, antrenori, medici, asistenți medicali, maseuri, kinetoterapeuți, cercetători. Se reține impozit în cotă de 10% aplicat la baza impozabilă reprezentată de venitul brut și CASS. Impozitul, care este final, se reține la sursă de către plătitorul de venit la momentul plății, se declară și plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.”
Dan Bărăscu, Head of Tax, Partener, BDO România, a abordat în cadrul prezentării sale subiectul aplicării convențiilor pentru evitarea dublei impuneri (DTT) în contextul MLI.
„România nu a accesat aproape nicio oportunitate oferită de această convenție. România a uitat ce înseamnă arbitraj, a uitat să corecteze, cumva, anumite situații care sunt generate de chestiunea sediilor permanente. Ce este acest MLI? Este un instrument juridic internațional care să permită modificarea tratatelor de evitare a dublei impuneri într-un cadrul reglementat de OECD, într-un mod automat și transparent față de celălalt stat. România a inclus 87 de state pe lista vizată de MLI și a fost introdusă de 67 de state. Dacă statul A are o relație cu statul B, statul A consideră că entitatea din statul B este o companie, în timp ce legislația din statul B consideră că aceasta este un parteneriat sau o entitate transparentă, atunci statul A are drept de impozitare asupra veniturilor pe care le plătește către statul B”, a explicat el.
A urmat Dragoș Doroș, Managing Partner, ASD Tax, care a vorbit despre implicațiile digitalizării ANAF. „Ce face ANAF de la înființare? S-a desprins de o direcție de control fiscal și a zis că se apucă de administrarea fiscală modernă. Softurile principale pe care se bazează ANAF sunt făcute atunci. A venit digitalizarea peste noi – gândiți-vă la companiile dvs. și cum ar fi dacă nu ați avea un program de contabilitate; ați face un Excel pentru stocuri, unul pentru gestiune, altele pentru tot felul de funcții, după care, la finalul lunii, ar trebui să trageți o concluzie din ele. ANAF stă pe o structură de softuri disparate care încearcă să rezolve anumite probleme, fiecare în mod separat. Problema este și de metodă de abordare. Aceste aplicații nu comunică între ele și nu există un numitor comun, ceva care să le coordoneze. Ce s-a făcut până acum? Au fost începute un număr mare de proiecte, dintre care câteva au fost finalizate, iar altele abandonate sau neglijate. De ce au apărut atât de multe e-uri în ultimii doi-trei ani? Când avem de atins un anumit standard și se apropie termenul, mai implementăm niște acte normative. E greu să reduci gap-ul de TVA, însă să faci e-TVA este foarte simplu”, a spus el.
Luisiana Dobrinescu, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA, a încheiat prima sesiune a conferinței vorbind despre măsurile fiscale ale anului 2024, între formalități și practici.
„Aș vrea să fac o comparație între calendarul propus prin Pachetul ViDA și România. Pachetul ViDA a fost aprobat ieri (n.r – 5 nov) – este cea mai mare reformă TVA de la Directiva 12 încoace. Acest pachet a fost aprobat după o negociere în ECOFIN, astfel încât să se atingă unanimitate. Acest calendar spune că vom avea raportare electronică pe relațiile business-to-business din 2028. De asemenea, prevede să armonizăm facturarea electronică din 2035. Chiar dacă ne raportăm la intervalul de tip 2030, avem 6 ani, pe care Comisia Europeană îi consideră ani necesari pentru a pune la punct niște softuri adevărate. Ce avem noi, în România? O lege dată în 2023 cu aplicare de la 1 ianuarie 2024. În ceea ce privește B2C, avem o lege cu aplicare din ianuarie 2025. Decontul de TVA a fost introdus în iunie 2024, cu aplicare la 1 august – deci câteva luni. Dacă ne uităm la pachetul ViDA, Uniunea Europeană își propune patru ani pentru a intra în vigoare, în timp ce la noi lucrurile se întâmplă în câteva luni”, a explicat ea.
A DOUA SESIUNE
Mariana Boiciuc, Senior Partner, CITR, a deschis cea de-a doua sesiune a conferinței, vorbind despre rolul CFO-ului în organizație. „În ultimii ani, rolul CFO a devenit tot mai complex, cu accente în zona de leadership strategic. Alături de CEO, CFO-ul devine un strateg care trebuie să gestioneze și eventualele riscuri pentru companie. Cu o foarte bună înțelegere a situației financiare, este persoana care observă primele semne ale unui potențial declin al business-ului, având astfel posibilitatea de a acționa preventiv pentru a preîntâmpina dificultăți ireversibile”, a punctat ea.
A urmat Claudiu Ardeleanu, Director general, Direcția Generală Proceduri Vamale și în Domeniul Produselor Accizabile, Autoritatea Vamală Română, care a susținut o prezentare despre principalele simplificări din domeniul vamal pentru operatorii economici.
„Dacă vorbim de digitalizarea proceselor vamale, am dezvoltat sisteme care presupun ele însele modificări. Acestea sunt interconectate cu alte aplicații foarte importante. Este un mediu digitalizat pe care, zi de zi, încercăm să îl îmbunătățim. Dacă vorbim de sistemul automatizat de export, acesta presupune de un schimb securizat de informații între operatorii economici. Sistemul de export, ca și sistemul de tranzit, sunt sisteme trans-europene, fiind legate atât între administrațiile vamale din statele europene, cât și cu Comisia Europeană. Datele sunt încărcate într-un sistem XML. Etapa de acceptare a declarației vamale și liberul de vamă se întâmplă automat. Încurajez operatorii economici care îndeplinesc condițiile să obțină un certificat AEO – de acceptare automată a declarației vamale, analiză de risc centralizată, liber de vamă automat în termen de 60 de minute, dacă vama nu anunță operatorul despre intenția de a controla mărfurile”, a spus reprezentantul Autorității Vamale.
Un alt subiect abordat în cea de-a doua sesiune a vizat transformarea companiilor prin reorganizare. În acest context, Mircea Dumitrașcu, Founder & Partner, NOA, a spus: „Aș vrea să vorbim despre partea nevăzută a reorganizărilor. Orice tipologie de restructurare pleacă de la câteva intenții, prima fiind alinierea strategică. Mulți dintre clienții noștri și-au dat seama că ceea ce făceau acum 10-15 ani nu mai este aliniat cu piața și, astfel, au decis să se reorganizeze, să crească. Au fost clienți care și-au dorit eficiență în ceea ce înseamnă partea de operațional. Flexibilitatea și adaptabilitatea au venit ca obiective pentru companiile care s-au reorganizat; au încercat să reacționeze cât mai repede la context și să câștige un avantaj competitiv în fața celor din piață. Un alt motiv pentru care organizațiile își doresc reorganizarea este că își doresc un exit. Schimbarea stă în mâinile oamenilor și doar punând cap la cap departamentele și managementul putem schimba mai repede lucrurile. Oamenilor nu le e frică de schimbare, ci de ceea ce pierd în urma schimbării.”
În prezentarea sa, Iulia Butnaru, Founding Partner, TaxWise, a anlizat controverse și implicații practice în ceea ce privește documentația de prețuri de transfer furnizată de către grup. „Documentele pregătite la nivel de grup sunt: MasterFile-ul, Studiile de piață și Politicile. Documentația urmărește, în general, Anexa I din Liniile Directoare OECD și include: structura legală, structura organizațională, descrierea activității grupului, tipurile de tranzacții și politica de preț de transfer aplicată, principalele procese creatoare de valoare, poziția financiară și fiscală a grupului și analiza economică pentru anumite tranzacții.
Sunt foarte multe probleme care pot să apară, în practică: conținutul este neconform/incomplet, nu sunt respectate criteriile de teritorialitate, pot fi aplicate filtre nerelevante, nu sunt respectate criteriile de independență sau lipsesc documente suport. Ce trebuie să faceți pentru a evita riscurile fiscale viitoare? Atunci când primim un MasterFile trebuie să îl traducem în limba română, pentru că așa se depune la autoritatea fiscală”, a spus ea.
A urmat Raluca Buciuc, MRICS, Director | Partner | Romania | Valuation360 & Advisory Services, Colliers România, care a vorbit despre posibilele efecte ale schimbărilor legislative asupra costurilor administrative ale spațiilor de birouri.
„Din păcate, nu vin cu vești foarte bune. Voi vorbi despre cât vom trebui să scoatem anul viitor din buzunar pentru a acoperi costurile de administrare imobiliare. În prezent, se ridică la 4 – 4,25 euro/mp – au crescut destul de mult și vor continua să crească. Cea mai mare pondere o are taxa pe proprietate, urmată de costurile de mentenanță, costuri tehnice și de costurile pentru asigurarea riscurilor la foc. Motivele creșterii costurilor sunt legate mai mult de ceea ce s-a întâmplat în pandemie; prin revenirea colegilor la birou avem și o creștere a costurilor administrative. Cu toții am observat, desigur, și trendul inflaționist. Taxa de management al proprietății și taxa locală vor crește ca urmare a modificărilor legislative. Încă observăm piața și cât de mare va fi impactul. Valoarea de piață a unei proprietăți imobiliară va include toate elementele ei (clădire, stâlpi, totemuri, etc.), ceea ce înseamnă că taxa pe teren va crește cu 200%, în anumite zone, unde avem clădiri de birouri”, a punctat reprezentanta Colliers România.
Monica Todose, Director, Tax Services, PwC Romania, a încheiat cea de-a doua sesiune vorbind despre disputele fiscale ale momentului: inspecțiile fiscale și impactul transfrontalier al deciziilor ANAF în activitatea unui grup multinațional. Astfel, ea a explicat că: „Din ce în ce mai mulți inspectori ANAF pun problema inspecțiilor segregate pe mai multe tipuri de servicii. Am avut din ce în ce mai des discuții pe zona de segregare – vor să se asigure că, dacă am presta în mod individual servicii de IT, marja ar fi aceeași. Am avut discuții pe zona aceasta de segregare, ceea ce a fost complicat. În practică, să faci segregare de bază de cost pe fiecare tipologie de serviciu devine un coșmar. Serviciile intragrup generează și un TVA suplimentar. Mai simt nevoia să menționez că, la nivelul serviciilor intragrup, noua procedură ANAF implică, cumva, ca inspectorii să se uite la constatările din inspecțiile fiscale anterioare și modul în care au fost acestea gestionate.”
A TREIA SESIUNE
Mihaela Popescu-Ichim, Director, Impozite Directe și Fiscalitate Internațională, Deloitte România, a deschis cea de-a treia sesiune a conferinței vorbind despre impozitul minim global – impact, provocări și perspective pentru contribuabilii români.
„Acest subiect este din 2024 în România și trebuie să ne obișnuim cu el, să înțelegem ce implicații are, ce avem de făcut pentru a asigura conformarea. Atunci când vorbim de impozitul minim global, vorbim de o reglementare internațională. La finalul anului 2022 am avut o Directivă Europeană privind impozitul minim global, ce a fost transpusă și în România. Atunci când vorbim de impozitul minim global vorbim despre cota minimă de impunere de 15% care trebuie să existe pentru companiile multinaționale de mari dimensiuni, cu o cifră de afaceri de peste 750 milioane de euro sau pentru grupuri naționale. Din perspectiva companiilor din România, care este impactul? Ne punem problema dacă vorbim de un impozit global, care ar trebui gestionat la nivelul societății mamă sau de un impozit național, care trebuie gestionat la nivelul entității din România. Ce este important să reținem este că, deși se are în vedere o impozitare pentru toate entitățile ce țin de un grup multinațional, o să ajungem să avem o reglementare și la nivel național”, a explicat ea.
Veronica Duțu, Tax Consultant & Owner, Unioncont Expert, a prezentat participanților la conferință beneficiile extrasalariale din anul 2024. Astfel, ea a explicat că: „Beneficiile extrasalariale încă sunt în vigoare – să sperăm că nu vor fi modificate anul viitor. Contravaloarea hranei acordate la locul de muncă nu se impozitează. Acești 40 lei pe zi sunt neimpozabili, însă sunt foarte puține companii din România care acordă acest beneficiu. Tichetele cadou se pot acorda în plafon de 300 lei și nu se impozitează. Intră în categoria cheltuielilor sociale, cu o deductibilitate de 5%. Dacă vrem să mergem la teatru, la muzee, compania ne poate acorda 210 lei/lună și maxim 420lei/eveniment. Pentru tichetele de creșă, plafonul s-a mărit la 660 lei/lună în septembrie și se acordă copiilor cu vârsta de până la 2 ani. Beneficiile extrasalariale, ca să nu se impoziteze, trebuie să nu depășească 33% din salariul brut și trebuie trecute în Declarația 112.”
În prezentarea sa, Narcisa Chirilă, Tax Manager, PKF Finconta, a adus în discuție o serie de clarificări recente de la CJUE privind sediile fixe. „Stabilirea sediului fix prezintă importanță din perspectiva TVA, fiind esențial pentru stabilirea locului prestării serviciilor și a persoanei obligate la plata TVA. Un nerezident generează un sediu fix atunci când dispune în România de resurse umane și tehnice prin care poate desfășura în mod regulat livrări de bunuri și/sau prestări de servicii. Nu este, însă, clar definit conceptul de livrări sau prestări regulate și nici modalitatea prin care nerezidentul trebuie să dispună de resurse tehnice și umane. O persoană impozitabilă care are sediul activității economice în afara României se consideră că este stabilită în România dacă are un sediu fix sau dacă dispune de suficiente de suficiente resurse tehnice și umane pentru a efectua, regulat, livrări de bunuri și/sau prestări de servicii impozabile”, a detaliat Narcisa.
A urmat Mihai Petre, Director, Consultanță Vamală și Fond de Mediu, EY România, care a vorbit în cadrul conferinței despre taxa de carbon aplicabilă de la 1 octombrie 2023.
„Dacă noi, în UE, am investit în oțel verde, hidrogen verde, aceste lucruri costă și ar fi corect ca toată lumea să plătească aceleași costuri. Aceasta este filosofia CBAM. Începând din 2023, operatorii au doar obligația de a se înregistra – nu se plătește nimic pentru această taxă pe compliance. Până când Vama nu a trimis notificări, importatorii de produse CBAM nu începuseră să se conformeze. După ce notificarea a plecat către agenții economici, marea majoritate a clienților noștri a început să își pună problema înregistrării și declarării. În 2025, vom vedea o diferență de declarare. Astăzi, se face calculul valorilor de carbon pe baza unor valori implicite. 2025 ne aduce o obligație de autorizare. De la 1 ianuarie 2026, veți mai putea importa produse care fac obiectul CBAM doar dacă sunteți înregistrați ca operatori CBAM. Trebuie să parcurgeți un proces de verificare din partea autorităților – așteptarea noastră este ca acest proces să fie încredințat autorităților vamale.”
Prima zi a evenimentului s-a încheiat cu prezentarea lui Florin Rizea, Tax Director, PwC România. Vorbind despre impozitul minim global pilonul II, el a explicat că: „OECD a emis o multitudine de comentarii pe subiect, avem ghiduri de aplicare, sute de pagini de citit. Ce am observat noi este că mulți contribuabili se bazează pe regimul de protecție CbCR, să nu mai facă acest calcul complicat cel puțin 3 ani. Important este că, dacă nu aplicăm din 2024 aceste regimuri, nu o vom mai putea face în 2025. Cei mai mulți contribuabili se califică pe testul ETR simplificat, care se ocupă de cheltuielile cu impozitele acoperite. Devine foarte important raportul CbCR – societățile vor trebui să se uite cu atenție pe acest raport. Dacă vorbim despre testul profiturilor de rutină – aici s-ar putea califica societățile care au o substanță mare în România.”
ZIUA II – SEMINARE
19 specialiști din companii precum: EY România, Deloitte România, PwC România, BDO, Crowe, Cabot Transfer Pricing, NOA Group, Global Tax and Business Advisory și ASP Advisors au susținut seminare în cea de-a doua zi a „Tax & Finance Forum”.
Mitel Spătaru (Tax Partner), Mihai Erculescu (Senior Tax Manager) și Dragoș Bădescu (Tax Manager), reprezentanți ai reprezentanții Crowe România, au discutat în cadrul seminarului despre impozitul pe profit și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, dar și despre birocrația digitalizării și cum se vor face inspecțiile fiscale în viitor.
Câteva dintre subiectele aduse în discuție: impactul principalelor modificări introduse la începutul anului; impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) vs impozit pe profit, provocări practice; e-Romania. Procesul digitalizării ANAF față de alte state membre; implementarea sistemelor e-Factura și e-Transport de către autorități; aspecte practice și dificultățile întâlnite de contribuabili în transmiterea informațiilor prin sistemele ANAF; birocrația digitalizării. Analiza informațiilor transmise prin sistemele ANAF și impactul lor la nivelul contribuabililor; cum ar putea arăta viitorul inspecțiilor fiscale în România.
Reprezentanții BDO Romania, Dan Bărăscu (Head of Tax, Partener), Claudiu Ioniță (Tax Director) și Raluca Andrei (Avocat, Partener, Tudor Andrei & Associates) au discutat în cadrul seminarului despre remunerarea eficientă a salariaților, administratorilor și colaboratorilor și cum putem gestiona mai multe tipuri de personal și riscurile aferente. Seminarul a abordat teme precum: tratamentul fiscal al principalelor beneficii acordate salariaților, administratorilor și colaboratorilor; colaboratori independenți: Cum analizează autoritățile fiscale și instanțele de judecată criteriile de independență prevăzute de Codul fiscal (inclusiv în cazul colaboratorilor persoane juridice); ce schimbări fiscale cu impact asupra salariaților, administratorilor și colaboratorilor sunt preconizate pentru anul 2025.
Reprezentantele EY România, Daniela Neagoe (Senior Manager, Departamentul de Taxe Indirecte), Cristina Galin (Senior Manager, Departamentul de Taxe Indirecte) și Sînziana Radu (Manager, Departamentul de Taxe Indirecte), au discutat în cadrul seminarului despre provocările în Taxe Indirecte: tendințe, soluții și perspective – cauze CJUE care pot schimba jocul în inspecțiile de TVA. Seminarul a abordat teme precum: AEO și Vămuirea Centralizată: avantaje competitive la nivel național și european; impactul CBAM asupra companiei și ce trebuie să știi despre noua raportare.
Mircea Dumitrașcu, Founder & Partner, NOA, a vorbit în cadrul seminarului despre culisele reorganizărilor – ghid pentru fuziuni, divizări și alte forme. Seminarul a abordat aspecte precum: considerații generale asupra oportunității unei reorganizări, subliniind motivele pentru care o reorganizare ar trebui luată în calcul; aspecte practice privind reorganizarea unui business prin prisma deciziei de a reorganiza arhitectura unui business; fuziuni, Divizări, Aporturi și alte forme de organizare – aspecte practice fiscale, financiare și juridice; studii de caz cu prezentarea modelelor care asigură succesul și indicarea detaliilor care ar putea îngreuna un proces de reorganizare sau care ar putea chiar conduce către eșec; aspecte privind implementarea structurii post reorganizare; politici de prețuri de transfer post reorganizare; structuri de holding și cash-pooling.
În cadrul seminarului susținut de Vlad Grosu, Managing Associate, AS Partners, el a abordat teme precum: alegerea și temporizarea remediilor împotriva deciziilor de impunere; limitarea expunerii fiscale și răspunderii; înlesniri și facilități fiscale; aspecte transfrontaliere (MAP); managementul executării silite.
Ana Petrescu-Mujdei, Senior Manager, Impozitare Directă, Deloitte România, a despre impactul noilor reguli cu privire la impozitul minim global în România, prezentând subiecte precum: introducere și status actual al legislației; aspecte specifice privind modalitatea de calcul pentru impozitul minim global; reguli și scutiri aplicabile în perioada tranzitorie; aplicarea raportării de la țară la țară în scopul impozitului minim.
Reprezentantele Global Tax and Business Advisory, Cristina Mogoș (Head of Tax Consultancy) și Andreia Gioabă (Tax Manager) au discutat în cadrul seminarului despre practica curentă în inspecțiile fiscale, trecând în revistă aspecte precum: tipuri de controale fiscale și obiectivele lor; tendințe de viitor în inspecțiile fiscale din România; deficiențe frecvent constatate în inspecțiile fiscale și bune practici pentru contribuabili.
Reprezentantele Cabot Transfer Pricing, Cristina Săulescu (Partener) și Laura Bîrleanu (Consultant Prețuri de Transfer), au discutat în cadrul seminarului despre prețurile de transfer și aspectele fiscale – RO e-Transport”, abordând subiecte precum: prezentare generală – cadrul legal: transporturi monitorizate; persoane vizate, date și informații care trebuie furnizate, Codul UIT; obligațiile utilizatorilor, operatorilor de transport și conducătorilor vehiculelor versus sancțiuni; situații practice.
Anca Macovei (Director, Tax Technology), Izabela Stoicescu (Senior Manager) și Corina Mortici (Senior Manager), reprezentante PwC România, au discutat în cadrul seminarului susținut despre SAF-T și e-TVA – următorii pași pentru contribuabili. Ele au abordat aspecte precum: contextul global și local în care au fost (și sunt) introduse măsurile de digitalizare; cum îmbunătățim calitatea datelor raportate în SAF-T? Explicarea testelor de consistență publicate de ANAF și alte recomandări suplimentare cu privire la fluxul lunar de lucru; tablou legislativ e-TVA. Pașii concreți pentru analiza Decontului precompletat și preîntâmpinarea Notificărilor de conformare; scenarii de lucru pentru armonizarea SAF-T și e-TVA; cum se schimbă funcția de taxe din cadrul organizațiilor în acest nou context / concluzii pentru viitor.
Evenimentul a fost organizat de BusinessMark
Partenerii evenimentului au fost: EY România, BDO România, Crowe România, PwC România, Cabot Transfer Pricing, Deloitte România, NOA Group, Global Tax and Business Advisory, PKF Finconta, AS Partners, ASD Tax, Colliers România, TaxWise, Unioncont Expert, CITR, Dobrinescu Dobrev SCA
Suport tehnic oferit de: SCS
Evenimentul susținut de: Camera Consultanților Fiscali, Romanian Business Leaders, BRCC, Hellenic-Romanian Billateral Chamber of Commerce
Partener de monitorizare al evenimentului: mediaTrust
Parteneri media: spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Debizz, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Global HR Manager, EventsMax, digital-business.ro, PRwave, SpațiulConstruit.ro, Club Economic, Economistul, AngajatorulMeu.ro, MATEK, Business Voice, Femei în Afaceri, Revista Cariere, Revista Piața, România Durabilă
