- Adaptarea continuă a lanțurilor de aprovizionare este esențială pentru a putea răspunde prompt tuturor provocărilor, de la schimbările comportamentale ale consumatorilor până la situațiile de criză neprevăzute.
- Reducerea amprentei de carbon și a emisiilor reprezintă provocări majore, determinând o reevaluare a strategiilor de aprovizionare și distribuție.
- Investițiile în infrastructura logistică modernă, sustenabilă și amplasată strategic, inclusiv în zone emergente, vor permite companiilor să răspundă eficient cerințelor tot mai complexe ale clienților și tendințelor pieței.
- Dezvoltarea și retenția talentelor în cadrul organizațiilor, prin programe ample de training, mentorat și cultivare a unei culturi organizaționale adaptabile, reprezintă cheia pentru a construi echipe de supply chain pregătite să facă față provocărilor viitorului.
- Implementarea sistemelor inteligente de gestiune a depozitelor oferă vizibilitate, control și analize aprofundate, transformând datele în informații utile pentru îmbunătățirea proceselor decizionale.
23 de speakeri, profesioniști din domeniu, s-au reunit, pe 10 octombrie 2024, la București, unde a avut loc o nouă ediție a „Supply Chain & Logistics Forum & Expo”, eveniment organizat de BusinessMark. Pe parcursul a două sesiuni de prezentări și două paneluri, invitații au subliniat nevoia de adaptare continuă în lanțurile de aprovizionare, astfel încât organizațiile să poată răspunde cu promptitudine tuturor provocărilor.
SESIUNEA I
Daniel Enache, Director Spare Parts Logistics for Central Europe, Dacia, a deschis prima sesiune a evenimentului, vorbind despre procesul de transformare a rolurilor din supply chain.
„Astăzi voi vorbi despre oamenii din Supply Chain. Am trecut printr-un proces de diagnoză și m-am întrebat ce trebuie să facem pentru a reseta echipa și a transforma povestea noastră într-una de succes. Primul lucru a fost să aliniem toți oamenii pe obiective comune. Pentru că au venit multe activități noi, am realizat că trebuie să train-uim acești oameni. A treia acțiune a fost de a asigura transferul de informații, comunicarea de date, între diverse entități, echipe, încât lucrurile să meargă lin. A patra direcție a fost să ne uităm la compatibilitate. Am dorit ca această transformare să fie făcută de oameni. Astfel, am creat 14 echipe transverse, coordonate de 14 oameni, iar fiecare dintre ei a avut o temă pe care a lucrat, alături o echipă. Am creat și un program de dezvoltare managerială, de creștere. O zi pe lună, ei nu mai lucrează – fac orice altceva decât activitățile zilnice. Fac workshop-uri, training-uri, merg în vizită la parteneri, la furnizori. Am creat și un program de mentorat, pentru a putea să ne cunoaștem mai bine, să vedem care sunt următorii pași în carieră”, a explicat el.
Adriana Pălășan, Managing Partner, Supply Chain Management Center, Vicepreședinte ARILOG, și Andreea Mureșeanu, Head of Logistics Distribution, Selgros Cash&Carry Romania, Vicepreședinte ARILOG, au adus în discuție sistemul RO eTransport, analizând provocările și oportunitățile conformării.
„În fiecare companie există un siloz de date – 3, 5, 7 sisteme, ce nu sunt integrate între ele. Informațiile nu sunt completate între ele, drept pentru care datele nu sunt în regulă. Nici departamentele nu colaborează între ele. Totodată, cu partenerii noștri tot silozuri avem, drept pentru care transportatorii, operatorii logistici au aflat mult mai târziu despre această lege. În momentul în care au început amenzile, au început să își pună întrebări, să lucreze între ei și să aibă date comune”, a spus Adriana Pălășan.
La rândul său, Andreea Mureșeanu a completat: „Este o necesitate de a se interconecta bazele de date și să existe o comunicare pe tot fluxul. Altfel, în lumina legislației, este foarte dificil să scăpăm fără amendă. Un alt aspect important este că verificările se pot face cu până la 6 luni în urmă. Penalitățile au intrat în vigoare – există și excepții până la 1 ianuarie. Legea există de 2 ani, însă în urma discuțiilor avute cu patronatele, au tot venit completări. Sunt convinsă că vor mai veni completări – este un organism viu, însă nu avem timp să ne punem la punct, pentru că există o altă lege sau o altă completare. Când va exista și monitorizarea de GPS cu penalități, la nivelul organizațiilor care nu și-au integrat procesele de la început, efortul va fi foarte mare.”
Un alt subiect abordat în prima sesiune a vizat folosirea GenAI în Supply Chain. Astfel, Oszkár Bara Lászlo, Managing Partner, APTUS, Manhattan Associates Eastern Europe, Tech Lead for Manhattan R&D, Atlanta, a precizat: „Ca să împingem limitele către idei mai mari, permanent explorăm conceptul posibilităților, pe care le transformăm apoi în soluții inovatoare. Punem accent pe un software modern, mereu actualizat, cu o fărâmă de inteligență activă sau de inteligență artificială. În afară de software, avem nevoie de oameni pasionați și creativi în rezolvarea problemelor. Noi avem toate ingredientele: soluții, tehnologie și oameni, consultanți și programatori care reușesc să rezolve toate problemele. Acoperim toată gama de soluții pe Supply Chain, însă în zona noastră avem o experiență foarte mare pe warehouse management. Ne-am întrebat cum putem folosi Large Language Models în Supply Chain și ne-am dat seama că ne ajută în patru zone: configurație de sistem, knowledge-base, extensibilitate și text-to-task.”
Luiza Pascu, Customer Operations Manager Romania și Bulgaria, Danone, a subliniat în prezentarea sa necesitatea ca liderii din Supply Chain să se pregătească pentru viitor și să privească spre strategiile pentru formarea următoarelor generații de profesioniști din domeniu.
„Câți dintre dumneavoastră se gândesc la cum va arăta compania în 2045-2050? Principala noastră provocare astăzi e să devenim confortabili cu diversitatea – asta este ceea ce ne cere consumatorul și ceea ce ne dorim să îi oferim. Cum ne mutăm în direcția de a gestiona diversitatea ieftin și cât mai bine? Mă uit la momentul 2050, pentru că generațiile Z și Apha vor ajunge la maturitatea vieții profesionale. Punctul meu de plecare și conexiunea cu supply chain este că, atunci când ne uităm la ce preferă în partea de muncă, aceste generații preferă un mediu dinamic, dominat de complexitate și tehnologie. De aceea, cred că viitoarea generație aparține în supply chain, pentru că aici vor găsi ceea ce au nevoie. Ei vin cu niște setări integrate: nu mai trebuie să învețe partea digitală. Ei vin ca talente, vin cu adaptabilitate, flexibilitate și reziliență în medii dinamice. Vor ști exact să gestioneze situațiile complex, ieftin și bine. Aceste generații se vor preocupa mai mult și de mediu”, a spus ea.
Daniel Cateliu, Director of Industrial & Logistics, CBRE Romania, a adus în discuție potențialul de creștere al României în ceea ce privește spațiile logistice și proiectele în dezvoltare.
„Intrăm în zodia creșterilor de chirii, însă chiar și așa, România are cea mai mică chirie din CEE. Vacancy-ul a scăzut sub 5%. Bucureștiul are 60% din livrările de spații noi, conduce detașat. Observăm o creștere a interesului pentru zona de producție, care este peste zona de logistică. Un alt lucru important este că producția, din punctul meu de vedere, pentru următorii doi ani, va ajunge spre 60%. În piața de industrial, ne relaxăm când vedem proiecte de infrastructură. Eu cred că Brăila, Galați și drumul până la Focșani va repoziționa al doilea hub din România. Vom vedea, cel mai probabil, proiecte noi în acea zonă. În acest moment simțim că nu vine o cerere foarte puternică din zona de logistică, ci de producție, însă de când a început pandemia, vedem clienți mari din zona de retail care vor să își aducă furnizorii mai aproape de piețele lor. Vedem companii din Germania care vor reloca activitatea cu totul în regiunea noastră. Ne batem cu Polonia și Ungaria”, a spus el.
A urmat un panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark și Cosmin Băroiu, General Manager, Mantis România, la care au participat: Steluța Iosif (Nufarm), Victor Roca (Omya Calcita Romania), Cristian Roșca (Macromex), Cristina Hurezeanu (DB Schenker) și Mirela Marica (ALPLA Packaging Romania).
„Toată această perioadă 2022-2024 a adus foarte multe schimbări în ceea ce privește comportamentul consumatorului, cu o volatilitate pe Supply Chain”, a spus Cristian Roșca, Supply Chain Director, Macromex. „Anul 2024, după anul 2023, a fost unul dintre cele mai volatile. Pentru noi, a fost ca un fierăstrău: o lună sus, o lună jos – o predictibilitate foarte scăzută. Am apelat la lecțiile pe care le-am învățat în pandemie și anume: nu lua poziții lungi. Încearcă să adaptezi în fiecare zi nevoia, supply-ul, cu ceea ce vine din piață, pentru a putea răspunde la ceea ce vine din piață în fiecare moment. Rețeta noastră a fost flexiblitatea”, a continuat el.
În acest context, Cristina Hurezeanu, Area Manager, DB Schenker, a intervenit precizând: „Pentru noi, incertitudinea este noul normal și cred că am învățat în ultimii patru ani să fim mai flexibili, să cerem această flexibilitate și de la partenerii noștri, pentru a ne adapta cât mai repede. Nu cred că va exista o perioadă prea mare de stabilitate – în fiecare săptămână apare ceva. Nu prea avem de ales decât să ne adaptăm. Suntem nevoiți să creștem productivitatea, pentru că ne-o cer clienții. În permanență trebuie să ne adaptăm și să rămânem în piață, pentru că, altfel, ar putea să plece la alți provideri logistici. Mă îngrijorează platforme de e-commerce precum TEMU, Shein, care trimit volume foarte mari în Europa. Ei umplu containere ce vin spre Europa, spații logistice. Vorbim despre un supra-consumerism. Produsele din China acaparează piața din Europa și, din ce am mai studiat eu, România ocupă un loc fruntaș în acest sens.”
Un alt subiect în panel a vizat digitalizarea lanțurilor de aprovizionare. Astfel, Mirela Marica, Supply Chain Manager, ALPLA Packaging Romania, a precizat: „În compania noastră, punem mare accent pe digitalizare și încercăm să facem cât mai eficient acest lanț de aprovizionare. Ce am făcut noi diferit a fost, în primul rând, să comunicăm, să identificăm dacă avem sisteme. După aceea, am implementat acest warehouse management, prima dată cu scanat și coduri de bare, iar de anul trecut am implementat RFID. Dacă un inventar al materiei prime îmi lua până la 8 ore, acum depinde de zonă: în București și Urlați facă în 15 minute acest inventar, în Brașov durează cam 20 de minute. În acest sistem mergem, aceasta este direcția. Pentru că punem mare accent pe calitatea produsului, ne dorim ca acest produs finit să fie de o calitate foarte bună, astfel că facem etapizat această digitalizare (…) Este important să ținem talentele în interiorul companiei, tocmai pentru a face și transferul de know-how. În echipa pe care o conduc, am adus patru oameni noi din interiorul companiei. Când am făcut propunerea către top management, am analizat ce skill-uri au, cum le putem face planuri de dezvoltare talentelor, pentru a rămâne în interiorul companiei. Acești membri livrează rezultate și vin cu o implicare și o determinare fantastică, ideile lor sunt foarte bune și inovatoare.”
„Digitalizarea vine peste noi – SAF-T, eTransport. Dacă nu vine digitalizarea, vin noile generații și, atunci, trebuie să facem ceva. Noi am schimbat sistemele, iar apoi am observat că nu avem suficientă resursă umană competentă, adaptabilă la aceste sisteme. Prima reacție a fost a rezistenței, astfel că am lucrat pe mentorat. Ne-am concentrat pe sisteme integrate, iar ce nu face obiectul principal al activității noastre am externalizat. Am venit și cu depozite în alte zone ale țării, pentru a fi mai aproape de clienți. Am început să acordăm mai multă atenție și clienților mici, să ne apropiem de ei prin digitalizare. Acum căutăm soluții să mergem spre un sistem integrat, de grup. Digitalizarea nu mai este o cerință, ci o obligativitate (…) Fără angajați adaptabili e greu să deservești clientul și să ai un customer service cu un customer satisfaction la nivel ridicat. Angajați se mai găsesc, însă problema e de a găsi angajații potriviți, de a investi în fiecare angajat, vechi sau nou, de a-l convinge că trebuie să se adapteze. Nu mai este suficient să ai skill-uri, trebuie să și vrei să te adaptezi. După ce a ajuns la nivelul dorit, apare problema retenției și, dacă acesta pleacă, trebuie să luăm procesul de la capăt. Astfel, eu cred că angajatul va reprezenta cea mai importantă resursă în cadrul companiei chiar și în 2050”, a spus, la rândul său, Victor Roca, Head of Supply Chain, Omya Calcita Romania.
La rândul său, Steluța Iosif, Supply Chain Business Partner | Eastern Europe and Africa & Middle East, Nufarm, a adus în discuție rezistența la schimbare. „Dacă ne uităm la țările din Europa de Est, sunt mai rezistente la schimbare când vine vorba de digitalizare, dar nu din perspectiva oamenilor, ci a clientului final, care pentru noi este fermierul. Însă partea de digitalizare a companiilor din agribusiness poate fi văzută din două perspective, prima fiind a sustenabilității, prin crearea de tehnologii, astfel încât fermierii noștri să producă mai mult cu mai puțin, cu produse adaptate, pentru a proteja mediul. Ca să mențin trendul rezistenței la schimbare, am fost direct implicată în implementarea de CRM Sales Force și pentru a evita această rezistență, i-am implicat încă de la început. Oamenii au lucrat și au comunicat foarte bine între ei – aceasta a fost cheia succesului”, a spus ea.
SESIUNEA A II-A
Cea de-a doua sesiune a evenimentului a fost deschisă de Yann De Feraudy, Președinte, France Supply Chain by AslogNon-Executive Director, membru al Comitetului Strategic din consiliul de administrație al grupului FM Logistic, care a vorbit despre fluxurile end-to-end.
„Este dificil să prezici viitorul, dar aș dori să împărtășesc câteva dintre punctele mele de vedere. Lucrurile s-au accelerat – managerii de supply chain s-au dezvoltat în ultimii ani, din cauza mediului impredictibil. Toate aceste provocări înseamnă mai multă muncă pentru noi, în lanțul de aprovizionare. O cantitate mare de bunuri vin din China și din alte părți ale lumii, ceea ce cauzează unele probleme. Datorită CS3D care intră în vigoare anul viitor, vom vedea o proiectare mai dinamică a rețelelor de aprovizionare. Trebuie să optimizăm costurile, dar să reducem și emisiile de carbon. Una dintre provocări este că intrăm într-o lume a lipsurilor, a problemelor de rezolvat. Clienții solicită flexibilitate, deci trebuie să regândim relația client – furnizor. Putem vedea că intrăm într-o eră fast & furious, unde am trecut de la livrarea la timp la livrarea aproape instantă”, a spus el.
A urmat Makis Zimianitis, Logistics Consulting Services Manager, Mantis Group, care a prezentat funcționalitățile un sistem inteligent pentru depozite. „Principalul nostru sistem de software, LVS Logistics Vision Suite, are ca funcție de bază a executa și gestiona operațiunile din depozit. În plus, Warehouse Control Tower asigură control și vizibilitate reale asupra operațiunilor. Warehouse Intelligence este un alt modul, axat pe analiză, care transformă datele istorice în informații utile. Acestea sunt mai mult decât niște instrumente; sunt modalități de a gestiona operațiunile business-ului. Totul începe la nivel de WMS. Datele sunt transmise la WCT la fiecare 3 minute, unde rămân până la finalul zilei, când devin date istorice, actualizând modulul WI. Acolo unde există fum, există și un incendiu în business. Susțin pe deplin această afirmație. Aveți grijă atunci când vă confruntați cu o astfel de situație”, a spus el.
„Indiferent de cifre, de strategii, avem nevoie de oameni – fără ei nu putem face nimic. Fără oameni, nu avem ce să concepem, ce să implementăm, nu ajungem la niciun proces”, a subliniat Mirela Scărlătescu, Supply Chain Director, Animax Pet Shop, în prezentarea sa, în care a vorbit despre viitorii oameni din supply chain. „Indiferent de cifre, de strategii, avem nevoie de oameni – fără ei nu putem face nimic. Fără oameni, nu avem ce să concepem, ce să implementăm, nu ajungem la niciun proces. Am descoperit o strategie – Balance Scorecard Strategy – care arată un echilibru al tuturor elementelor din organizație. Când vorbim de oameni, vorbim de training, de mentoring, de motivarea oamenilor. Abia atunci când avem concentrată această zonă, putem vorbi despre procese interne, obiective, KPIs. Aceștia au cunoștințe, știu ce să facă, suntem aproape de ei. După ce am pus la punct procesele putem vorbi de customer experience. Ultimul nivel este al performanței financiare, unde vorbim despre rentabilitate, vânzări, ROI. Când avem un stakeholder, e foarte important să vadă o etapizare, să vadă timpii care sunt necesari. Este important și să revizităm strategia, să ne reîntoarcem la oameni. Va trebui tot timpul să revizităm strategia”, a adăugat ea ea.
În continuare, Alina Necula, Country Manager for Romania, Lion’s Head Investments, a adus în discuție proiectele de logistică ale companiei, precizând: „Anul acesta, am reușit să închidem o tranzacție în Bulgaria – suntem numărul 2 în ceea ce privește spațiile logistice. În România vom dezvolta spații de logistică în Popești-Leordeni. Din punct de vedere al produsului, produsul nostru va fi unul nou. Pe partea de construcție, sunt mai puține dezvoltări în piață. Din punct de vedere strategic, ne-am uitat la București și am identificat o oportunitate pe zona de sud, care are o infrastructură în dezvoltare. Este între centura veche și cea nouă. Am achiziționat 15 hectare și vom începe un proiect în trei faze. În prima fază, vom începe cu 20.000 mp, iar la începutul anului viitor vom demara construcția proiectului. Vom avea panouri solare, totul va fi LED. Vom reutiliza apa pentru irigație, vom avea între 30 și 40% spații verzi.”
A doua sesiune de prezentări a fost încheiată de Duygu Dökmecier, Deputy General Manager of Global Logistics, LC Waikiki, și invitat special a evenimentului.
„Investim în angajați, iar 44% dintre executivii noștri sunt femei. Dacă vrei să fii o companie bună pentru angajați, trebuie să fii de încredere și să ridici standardele. Productivitatea este unul dintre principalele obiective ale activității noastre. Pentru a gestiona operațiuni de mari dimensiuni, realizăm operațiuni de import-export country-based, e-commerce, producție, logistică, operațiuni de retur. Când vine vorba de operațiunile de import, ne-am schimbat strategia, prin sourcingul produselor, în special pentru vânzările globale. Procurăm din Bangladesh, China, Egipt, Myanmar. În Egipt producem haine și le trimitem în Maroc. Este foarte dificil în acea zonă, pentru că trebuie să investești și să fii răbdător când vine vorba de operațiuni”, a spus ea.
Ultima parte a evenimentului a fost dedicată panelului „E-commerce, Retail & FMCG. Trends and insights”, la care au participat: Dan Fotescu (Auchan Romania), Ionuț Vasile (LEROY MERLIN România), Emilian Dinică (PepsiCo CE), Paul Niță (ID Logistics România, ARILOG), Michael Kaiser (Sezamo) și Bogdan Drăgotoiu (Nestlé).
Vorbind despre provocările din ultimii ani, Bogdan Drăgotoiu, Logistics & Distribution Manager Romania, Nestlé, a precizat: „Am fost impactați de inflație și de războiul din Ucraina, însă am avut creșteri de volum în fiecare an. În zona de food, supply chain-urile sunt puțin mai scurte ca în alte zone, astfel că suntem mai impactați în zona de Est. Când a izbucnit războiul din Ucraina, una din fabricile noastre, aflată în Harkov, s-a închis și au dispărut de pe piață, pentru o perioadă, noodles, pe care îi produceam acolo. Am învățat să trăim în război, în primul rând acolo. Am redeschis fabrica și ne-am adaptat cât să putem muta toată activitatea în buncăre într-un minut, în caz de raiduri. Înveți să modifici lucrurile rapid, să iei totul de la capăt (…) Pentru mine, digitalizarea ajută la decision-making. Avem destul de multe tool-uri care ne ajută să vedem trendurile, să înțelegem ce se întâmplă înainte să facem o analiză.”
La rândul său, Ionuț Vasile, Head of Supply Chain, Leroy Merlin Romania, a intervenit precizând: „Multe crize au venit în ultimii 5 ani. Atunci păreau crize, acum par o normalitate. De când cu cele două războaie, presiunea este pe fluxul din Asia. De obicei, când apare o situație neprevăzută, apar și reacții exagerate și sunt persoane care se panichează, pun presiune mai mare pe fluxuri. E important să planificăm și atunci când reacționăm, să reacționăm în baza datelor. Noi am relocat o parte din achiziții din Asia în Europa, la nivel de grup. La nivel local, și noi am investit în stocuri. De doi ani, încercăm să ajungem la un nivel optim al stocurilor. În această perioadă, am revizuit ritualurile de lucru între sediul central și magazine, am ținut mult mai aproape legătura cu ei și am reacționat mult mai repede pentru a repara problemele din piață (…) Există o schimbare în comportament la nivelul clienților – ei vor produsele mai repede, să le primească vor ei, când vor, astfel că e important să îi servim așa cum își doresc. De aceea, una din investițiile în digitalizare a fost pe partea de last-mile delivery, pentru a răspunde mai bine nevoilor clienților. Încă din 2020, de când am început vânzarea online, am început un parteneriat cu o firmă de curierat, astfel încât să livrăm la un nivel de sustenabilitate dorit de noi. Suntem primul business de do it yourself care oferă livrare la lockere.”
Automatizarea este absolut esențială pentru lanțurile de aprovizionare și pentru eficientizarea activităților și proceselor din depozite, au fost de acord invitații la panel.
În acest context, Emilian Dinică, East Balkans E2E Supply Chain Director, PepsiCo CE, a explicat: „Am început de acum 5 ani automatizarea, scopul fiind în a deveni mai eficienți, mai atenți la cost, de a deservi interfața cu consumatorul astfel încât să se bucure de produsele noastre. Vorbim de big scale automation, de investiții semnificative. Partea de depozite automate prinde avânt abia acum, pentru că, realistic, noi urmăm trendurile din Vest și suntem la 10, 15, 20 de ani distanță. Noi acum accelerăm trendul, astfel încât în următorii 5 ani vom face, probabil, ce nu am făcut în ultimii 10, la nivel de economie. Vorbim și de automatizare la scară mai mică: vorbim de roboți inteligenți, de integrarea inteligenței artificiale în sisteme, cât să ne ofere informații cât mai repede, cât mai bune, cât mai eficiente.”
„Noi suntem e-grocery store unde avem și mulți producători locali, iar în acest caz automatizarea devine o provocare. Avem peste 16,000 de articole. Ne trebuie un mod de automatizare altfel, pentru a putea gestiona totul. Nu automatizăm și nu digitalizăm customer care – dacă cineva sună la noi, va da de o persoană care răspunde în aproximativ 7 secunde. Din ce în ce mai multe firme automatizează acest aspect și, după ce aștepți câteva minute, realizezi că ți-ai dori să vorbești tot cu o persoană. În ziua de astăzi ne lovim, încă, în România de firme mari care nu au nici EDI. M-a frapat foarte tare că ne lovim de lipsa automatizării și în țări precum Germania. Când vorbim despre procese, în România facem picking manual, însă în Germania, Austria, Ungaria, tot procesul nostru este automatizat, cu roboți și cu black box”, a intervenit Michael Kaiser, Chief Commercial Officer, Sezamo.
La rândul său, Dan Fotescu, Logistics Department Director, Auchan Romania, a intervenit precizând: „Digitalizarea este, după mine, un concept de muzeu – este peste tot și deja împământenit. Acum bătălia este pe utilizarea datelor și, bineînțeles, explorarea inteligenței artificiale. Aici va fi un foarte mare câștig. Ne ajută să ne optimizăm, bineînțeles, am și eliminat multe procese, ne facilitează accesul la anumite date mult mai rapid. Este clar că trebuie să devenim mai eficienți, să optimizăm resursele. Compania în care sunt este unul dintre pionieri pe partea de case automate, primul magazin inteligent, autonom. Cred că acesta va fi un trend pentru viitor.”
Nu putem vorbi despre date, despre inteligență artificială și automatizare, fără să nu aducem în discuție aportul adus de oameni, au mai punctat invitații. Astfel, Paul Niță, Director General, ID Logistics România, Președinte Asociației ARILOG a explicat că: „E important să adaptăm beneficiile la munca pe care oamenii o depun. Munca, dacă este necalificată, e clar că nu poți avea niște beneficii foarte mari, însă trebuie să fie recompensați pentru efortul depus. Atunci când un om vine la muncă doar pentru bani, cred că este o problemă. Când se trezește și vine la muncă să ia decizii, să analizeze, să trimită mailuri, mai are nevoie de ceva în plus. Asta ține de cultura companiei – e important ca oamenii să simtă că au un scop, că munca lor este mai multe decât suma de bani pe care o primesc.”
