- Economia se confruntă cu provocări semnificative: volatilitate ridicată, dinamică economică încetinită, inflație înaltă și costuri de finanțare crescute, astfel că anul 2024 este caracterizat de reziliență, eficiență și o mare atenție asupra costurilor.
- În contextul actual, rolul CFO-ului a evoluat spre un rol strategic de consilier cheie al CEO-ului, el furnizând date cruciale pentru luarea deciziilor.
- Ca urmare a ultimilor ani, dominați de numeroase provocări, identificarea și anticiparea riscurilor devin o responsabilitate cheie pentru CFO.
- Utilizarea inteligenței artificiale devine crucială pentru procesarea și analiza datelor, cât și pentru eficientizarea muncii din departamentele financiare.
16 lideri din domeniul financiar au participat, pe 13 noiembrie 2024, la cea de-a treia ediție „CFO Conference” organizată de BusinessMark la Timișoara.
Evenimentul a inclus sesiuni de prezentări și o dezbatere, aducând în discuție provocările cu care organizațiile și departamentele financiare s-au confruntat în ultimii ani, într-un context dominat de numeroase provocări generate de contextul macroeconomic actual și de volatilitate, cu o dinamică anuală a economiei ce a încetinit, rate ridicate ale inflației, costuri de finanțare și rate ale dobânzilor crescute.
SESIUNEA I
Vladimir Marinescu, Director Servicii Fiscale, Deloitte România, a deschis prima sesiune a conferinței vorbind despre provocările cu care se confruntă contribuabilii români.
„Din păcate, situația este complicată – nu este vorba doar despre o dinamică, ci tot ceea ce înseamnă previzibilitate și așteptare legitimă a contribuabilului a dispărut de acum doi ani. Suntem în situația unei dinamici excesive, o situație în care sistemul fiscal se reformează, se ajustează. Din păcate, nu reușim exact să prezicem direcția în care se merge. Pe de altă parte, aceste E-uri vin de la reglementarea europeană în materia Taxei pe Valoare Adăugată. Vorbim de cel mai mare grad de uniformitate în UE, direcție care, în principal, însemnă reducerea poverii administrative, dar dintr-o perspectivă a colaborării contribuabililor cu organele fiscale. Prin aceste raportări continue, constante și, aș spune, în real time, ar trebui ca organele fiscale să aibă o privire de ansamblu asupra tranzacțiilor societății”, a spus el.
În continuare, Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, a susținut o prezentare despre prețurile de transfer, un subiect cu miză mare pentru ANAF.
„Prin e-Factură, e-Transport, e-TVA, e-Sigiliu, se colectează o cantitate imensă de informații, pe care doar ANAF o are la dispoziție. Întrebarea este: ce face ANAF cu aceste informații? Pentru că, din punct de vedere al informațiilor, este cea mai puternică instituție din România. Datele sunt folosite pentru a face analize predictive asupra evoluției economice, identifică asimetriile din economie și implementează politici fiscale pertinente, care să asigure dezvoltarea mediului de afaceri. Revenind la partea de riscuri, avem peste 150 de indicatori de risc – înțeleg că ANAF a implementat un program pilot, în colaborare cu Fiscul din Austria. Cel mai important indicator care poate atrage riscul de inspecție fiscală este pierderea din exploatare – acesta este indicatorul numărul 1 după care este analizat riscul de inspecție fiscală.”
Un alt subiect abordat în prima sesiune a vizat contextul actual al raportării de sustenabilitate și Directiva 2022/2464 privind raportarea corporativă de sustenabilitate și transpunerea ei în legislația națională. Astfel, Ioana Silaghi, Senior Manager – Sustainability Advisory, EY Romania, a precizat: „Mărul discordiei este Pactul Verde European, care presupune trei țeluri mari. Primul este legat de emisiile gazelor cu efect de seră, iar scopul este să avem zero emisii nete până în 2050. Presupune, de asemenea, o disociere a creșterii economice de utilizarea resurselor și, desigur, un țel nobil ca nicio persoană și niciun loc să fie lăsat în urmă. Prin această nouă Directivă, vedem o anexare de KPIs calitativi și cantitativi pe cei trei piloni: Environmental, Social și Guvernanță. S-a renunțat la rapoartele stufoase, cu povești laborioase, și se dorește o reglementare într-un cadru în care putem compara rezultatele. Ce aduce nou CSRD față de ceea ce se întâmpla înainte? Vorbim de o dublă materialitate, care reprezintă nucleul tehnic al raportului de sustenabilitate. Raportarea de date trebuie să se bazeze pe acest proces tehnic și care se referă la două valențe: un impact prin care, compania, prin operațiunile pe care le desfășoară, îl răsfrânge asupra oamenilor și mediului, iar a doua se răsfrânge asupra aspectelor financiare – riscuri și oportunități pe care compania le poate atrage din exterior.”
Andreea Ivan, CFO, Iwis Mechatronics, a adus în discuție comunicarea pentru non-finance și pregătirea pentru criză. „Rolul Financiarului este un fel de service provider, care vine și furnizează rapoarte și informații, în baza cărora pot fi luate decizii. Adesea, Executivul, dacă ați lucrat cu funcții de conducere înalte știți, este o personalitate alfa, este sigur pe el, are reușite. Din acest motiv, atunci când discutăm cu el și prezentăm cifre pe care el nu le înțelege, este posibil ca el să nu ne spună că înțelege acel raport. De aceea, atunci când comunicăm cu Executivul, trebuie să înțelegem backgroundul lui, ce își dorește de la acel raport și să îl adaptăm în funcție de el, să îl putem folosi ca pe un tool. Structura raportului trebuie să respecte și timpul pe care Executivul ni-l dedică – să fie targetat pe ce își dorește el să afle”, a spus ea.
Mircea Dumitrașcu, Founder & Partner, NOA, a adus în discuție, în prezentarea sa, schimbarea prin reorganizare corporativă. „Schimbarea nu este niciodată dureroasă, ci procesul este cel mai dificil. Nu de schimbare ne e frică, ci de ceea ce pierdem în urma schimbării. Când vorbim despre reorganizări, ne putem gândi la mai multe motive: alinierea strategică, eficiența operațională ca mijloc de a reduce complexitatea, flexibilitatea și adaptabilitatea pentru o reacție rapidă la schimbările pieței și atragerea de investitori. Trebuie să implicăm echipele, astfel încât să devină din observatori participanți. Să identificăm în echipă «cavalerii schimbării», acei oameni care au un cuvânt de spus și care sunt ascultați de echipe. În general, într-o reorganizare, trebuie să fim atenți la mai multe paliere: business, operațional, financiar, fiscal și comercial. Când ne uităm la arhitectura pe care ne-o dorim pentru reorganizare, toate trebuie luate în considerare”, a spus el.
În continuare, Adina Bănici, Director, Taxation Services, KPMG Romania, a adus în discuție un alt subiect important, susținând o prezentare cu tema: „De la plan bugetar la inspecții fiscale – abordări în partea de vest a țării”.
„În octombrie, Comisia Europeană a cerut mai multor țări să pregătească un plan bugetar. România a prezentat un plan bugetar, iar în 6 săptămâni de la prezentare Comisia Europeană îl va aproba sau nu. Planul bugetar structural pe 7 ani pentru revenire în ținta de deficit 2025 – 2031 include 10 direcții, obiectivul pe termen fiind asigurarea predictibilității sistemului fiscal pentru 2025- 2031. Reforma fiscală va avea rezultat pentru crearea mecanismelor specifice de distribuire a sarcinii fiscale; actualizarea/revizuirea regulilor de impunere, baze si rate de impozitare; crearea mecanismelor necesare pentru facilitarea/ stimularea investițiilor; revizuirea/ eliminarea/ combaterea situațiilor de optimizare fiscală; operaționalizarea structurilor specifice pentru a gestiona impozitul pe proprietate”, a explicat ea.
Voicu Stoiciu, Director, PwC Romania, a încheiat prima sesiune a „CFO Conference Timișoara”, vorbind despre avantajele unui sistem ERP.
„Un sistem ERP integrat cu instrumentele software potrivite poate să îmi gestioneze un inbox de procurement într-un mod extrem, extrem de educat. Ce înseamnă asta? Eu, compania, pun la dispoziția furnizorilor un anume inbox, iar ei trebuie să îmi furnizeze un raport. Instrumentul meu tehnologic mă ajută să categorisească documentele, să știu ce să fac cu ele mai departe, vorbim despre procesele din ERP-ul meu. Totodată, aș vrea să vorbim despre capabilitatea unui sistem software ce are la bază un LLM (n.r – Large Language Model), care aparține organizației din care fac parte și care poate să facă acțiuni similare cu chatGPT. Aș vrea să dau un exemplu și din zona CSRD. Platforma SAP pune la dispoziție un Sustainability Control Tower, ce aduce toate datele într-un singur loc, raportează calitativ, cantitativ. Este interesant că, așa cum puteam să merg mai devreme în platforma SAP și să cer o analiză de balanță printr-un prompt, pot face același lucru și cu CSRD”, a detaliat el.
SESIUNEA a II-a
Cea de-a doua sesiune a evenimentului a debutat cu o discuție 1-to-1 despre rolul CFO-ului în contextul transformării digitale a organizațiilor, provocările pe care AI-ul le-ar putea aduce la nivelul departamentului financiar și skill-urile necesare în viitor, la care au participat Octavian Avram, CFO, SelfPay, și Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing.
Alina a pornit discuția întrebându-l pe Octavian cum va arăta rolul unui CFO în 2030 și ce pot face departamentele cu volumul mare de date colectate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Astfel, Octavian a răspuns: „Departamentul financiar se modifică. Dacă, înainte, departamentul financiar era reprezentat de funcția de contabilitate, iar activitatea de trezorerie era complet diferită de ceea ce se întâmplă astăzi, la fel se întâmplă și cu departamentul financiar. Astăzi, el servește date managementului, este single source of truth. Deservește toate celelalte departamente cu informații, KPIs, date cu privire la timpi, flux, care sunt necesare în luarea unei decizii, în evaluarea performanței. Toți vom fi digitali în viitor. Cu cât ai mai multe informații, cu cât poți analiza mai bine informațiile – nu este suficient doar să le ai, cum le are ANAF – cu atât comportamentul autorităților se va schimba, comunicarea se va schimba între instituții publice, viața noastră va fi mai ușoară. E important să vedem cum vor fi folosite aceste date și să nu existe un leakage.”
„La nivel geopolitic, se schimbă polii de putere și, similar, organizațiile ar trebui să aibă această strategie”, a completat reprezentanta Cabot Transfer Pricing.
A urmat Eduard Pinzariu, Delivery Director, Smartree, care a prezentat rezultatele unui studiu privind impactul beneficiilor extrasalariale. „În automotive, am ajuns la concluzia că primele și beneficiul transport sunt la egalitate în topul priorităților angajaților. Nu tichetele de masă sunt cele oferite cel mai des. În zona telecom, bonusurile sunt campionii. În real estate, de exemplu, serviciile medicale private sunt folosite cel mai des – asta înseamnă o mare varietate de servicii medicale, de care beneficiază marea majoritate a angajaților. Aceste date sunt extrase dintr-un studiu la care lucrăm de două luni și jumătate și care acoperă o perioadă de 3 ani și 9 luni, făcut pe 400 de entități juridice din România. Ne-am concentrat foarte mult să aflăm și să extragem informațiile pe 5 axe mari: industrii, senioritate, regiuni, vârstă și white vs. blue collar. Un alt studiu făcut de noi arată că 75% dintre angajatori au bugetat o creștere salarială în 2024 și am vrut să vedem dacă s-au confirmat. Pe anumite industrii, cum este retailul, previziunea angajatorului a fost reală. Din punct de vedere al împărțirii pe angajați, avem o distribuție de 39,7% pe blue collar și 60,3% pentru white collar”, a spus el.
Ultima parte a evenimentului a fost dedicată unui panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Radu Hrincescu (FEV România), Darius Ienci (DB Cargo România), Ovidiu Robotin (Qubiz Group), Mariana Boiciuc (CITR), Eugen-Alex Mihancea (Deltatel), Adrian-Cătălin Bulboacă (Bulboacă & Asociații SPARL) și Paul-Ioan Danciu (Bertschi AG).
„Rolul CFO-ului este unul esențial – dincolo de aspectele ce țin de analiză și planificare financiară, care sunt foarte importante, la fel de importantă este și dimensiunea de identificare și management al riscurilor. CFO-ul poate fi acea voce care îi semnalează CEO-ului atunci când întrevede elemente care sugerează o stare de dificultate. Cred, totodată, că CFO-ul este un foarte bun strateg și că are rolul de a conduce compania spre direcția strategică pe care și-o propune. Vigilența sa ar putea ajuta compania să nu ajungă într-o stare de dificultate. E important ca fiecare companie să își definească propriii indicatori, pe care să îi urmărească zilnic, săptămânal – vorbim despre indicatori cheie pentru direcția spre care se îndreaptă business-ul. Când discutăm despre o stare de dificultate, vorbim și despre cashflow. Este importantă monitorizarea frecventă, buna colaborare CEO-CFO. Cred că e important să existe și o bună colaborare între companie și toți stakeholderii săi, pentru că dacă ne gândim la ce înseamnă ciclul de viață al unei companii, inevitabil vorbim și despre provocări, iar dacă avem o relație bună cu acești stakeholderi, putem trece mai ușor peste orice stare de dificultate”, a spus Mariana Boiciuc, Senior Partner, CITR, într-una din intervențiile sale.
Deciziile luate de organizații în perioada pandemiei au efecte și astăzi, a explicat Darius Ienci, Head of Accounting & Tax, DB Cargo România, în una din intervențiile sale. „Ar trebui să ne uităm la perioada pandemică, pentru că deciziile luate atunci sunt reflectate și în ziua de astăzi; acestea au generat instabilitate și inflație, care se resimt și astăzi. Anul 2024 poate fi definit prin reziliență, eficiență și eficacitate, cu atenție asupra costurilor. Este un an plin de provocări. Istoric, este anul cu cele mai multe alegeri generale, la nivel global, astfel că rămânem în expectativă (…) Tind să cred că ne așteaptă un scenariu spre recesiune, dar există optimism. Există oportunități. Unele dintre cele mai mari inovații au apărut, cu precădere, în zona crizelor economice. Apare concurență, care ne ajută să ne dezvoltăm. O direcție pe care noi am luat-o pe zona de transporturi ține de conflictul din Ucraina și, eventual, un acord de pace, care ne va ajuta să creștem pe partea de transporturi și, poate, de construcții”, a explicat el.
Radu Hrincescu, Head of Finance and Administration, FEV România, a intervenit precizând că: „2024, pentru noi, a fost un an plin de provocări, pentru că suntem în industria automotive – mă refer aici la servicii hard și soft pentru dezvoltarea de mașini, de motopropulsoare, pentru producătorii de mașini. Se pune întrebarea în ce direcție merge industria automotive. Avem motoare cu combustie internă și, având în vedere impactul pe care îl au asupra mediului, apare întrebarea: ce se va întâmpla? Avem și motoare electrice, unde vin și provocări, cum ar fi autonomia bateriilor, cum putem produce, stoca atâta energie. Avem și partea de tehnologie cu hidrogen, dar și aici apar întrebări. Va trebui ca soluția din viitor să fie eficientă și din punct de vedere economic. Lipsa de direcție a dus la oprirea de investiții în R&D – niciun producător mare nu mai vrea să aloce resurse într-o direcție care se dovedește greșită. Industria europeană este legată de automotive, astfel că instabilitatea din domeniu se resimte și la nivel european, iar la nivelul României depindem foarte mult de ce se întâmplă în Europa. Vin niște vremuri mai tulburi, astfel că ne-am gândit ce să facem; în a doua parte a anului, lucrurile au început să scârțâie și am fost nevoiți să luăm măsuri pentru a rămâne pe linia de plutire. Sunt situații în care trebuie să optimizezi costurile și să scoatem organizația din zona de confort, să luăm decizii mai puțin plăcute”, a spus el.
„Nu în ultimul an s-a schimbat ce înseamnă un CFO pentru o companie, ci s-a schimbat de ceva vreme. Sunt din ce în ce mai multe persoane care fac pasul de a merge din poziție de CFO spre cea de CEO, pentru că înțelege business-ul din punct de vedere economic. Cei care fac acest pas, fac acest pas spre operațional mult mai devreme, în mod voit. Aceste persoane înțeleg cifrele, vor să vadă business-ul, cum și în ce se transpune. Referitor la ce am început să facem începând cu pandemia, noi, ca lideri de departament și ai organizației, încercăm să fim mai empatici, să înțelegem nevoile fiecăruia dintre colegi. Încercăm să fim de ajutor, pentru că pandemia ne-a distanțat și am rămas acolo, la distanță. Cu toate modificările actuale, eu mi-am dorit să fiu mai aproape de colegi, de a veni cu sprijin, acolo unde e cazul, iar în contextul încetinirii economiei, să îi asigurăm că totul va fi ok, doar că va trebui să ne așteptăm la o perioadă mai grea. Suntem puternici împreună, dar pentru asta trebuie să lucrăm împreună în aceeași direcție”, a precizat, la rândul său, Paul-Ioan Danciu, Head of Finance and Administration South – East Europe Region, Bertschi AG.
„Pentru noi, anul 2024 a fost unul neobișnuit. Am observat, ca tendințe, o încetinire a ratei de atracție, provocări mai mari, pentru că există mai puține finanțări din zona de IT. Pentru că sunt probleme în automotive, s-au creat probleme pe tot chain-ul. Anul 2024 a fost în linie cu ceea ce anticipaserăm. Ne așteptăm să fie efecte mari în 2025. În 2024, ne-am concentrat intern pe reorganizarea echipelor și proceselor astfel încât să putem asimila corespunzător creșterea în personal din anii precedenți, dar și să putem satisface exigențele tot mai ridicate venite dinspre clienții noștri”, a completat Ovidiu Robotin, Chief Financial Officer, Qubiz.
Eugen-Axel Mihancea, CFO, Deltatel România, a completat: „În 2024, am început să simt mai mult ca înainte că un CFO este consilierul numărul 1 al CEO-ului sau Consiliului de Administrație. Se solicită foarte multe analize. Bugetul anual pe care îl întocmeam în fiecare an a devenit un buget mobil, care se revizuiește constant. Nu mai putem lua bugetul făcut anul anterior și să considerăm că ne ghidează. Analizele pe care le facem am ca sursă datele financiar-contabile și este o luptă să avem date cât mai relevante. Pe lângă faptul că am devenit mai mult analiști, cu activități de control și revizuire a activității, nu am simțit alte schimbări. Ni se solicită mai mult asistența.”
Un alt subiect abordat în panel a vizat și sursele de finanțare în contextul actual. Astfel, Adrian-Cătălin Bulboacă, Managing Partner, Bulboacă şi Asociaţii SPARL, a precizat: „Ne implicăm nu doar în etapa negocierii documentelor unei tranzacții de finanțare, ci pornim din spate, unde se conturează cum ar putea arăta un dosar de finanțare. Lucrăm cu departamentul financiar. Pe fondul acestei preocupări și expertize, caracteristica proiectelor noastre din 2024 a fost reprezentată de reașezarea creditelor, în mod general, și restructurarea, în mod particular. Foarte puțină creditare bancară la nivelul anului 2023, la fel și în 2024. Băncile au fost concentrate asupra restructurării creditelor. Ponderea principală a proiectelor în care noi am fost implicați a fost reprezentată de reașezarea creditelor – constatăm un fenomen de expunere financiară destul de mare în rândul companiilor antreprenoriale, care pornește și de la contractarea mai multor credite de la bănci diferite. Între timp, ne-am confruntat cu inflație, creșterea costurilor de finanțare, iar foarte multe companii se regăsesc într-o situație de expunere foarte mare, și atunci, soluția s-ar putea să vină din exteriorul sistemului bancar.”
Evenimentul a fost organizat de BusinessMark
Partenerii evenimentului au fost: EY România, Cabot Transfer Pricing, PwC România, NOA, Smartree, CITR, Bulboacă & Asociații SPARL
Evenimentul a fost susținut de: Asociația Firmelor Bihorene
Partener de monitorizare: mediaTrust
Parteneri media: spotmedia.ro, Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Debizz, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Global HR Manager, EventsMax, digital-business.ro, PRwave, spațiulconstruit.ro, Club Economic, Economistul, AngajatorulMeu.ro, MATEK, Business Voice, Femei în Afaceri, Revista Cariere, Piața, România Durabilă, tion.ro, Agenda, Arad24.net, Express de Banat, Bănățeanul, Ziarul Clujean
