Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca (IOCN) și MSD România lansează podcastul ”Gânduri și emoții în parcursul oncologic”, prima resursă multimedia de suport psiho-oncologic care se adresează persoanelor cu cancer.
Conceput de dr. Florina Pop, psiholog clinician principal la IOCN, podcastul ”Gânduri și emoții în parcursul oncologic” abordează în 8 episoade cele mai comune provocări și teme de îngrijorare resimțite de către pacienți și de familiile acestora în fiecare etapă prin care trec de la confirmarea diagnosticului de cancer la tratament și supraviețuire. Podcastul este disponibil gratuit pe platforma onco-plan.ro.
Având în vedere că 1 din 2 pacienți oncologici se confruntă cu stări de anxietate sau depresie2, este nevoie de resurse care să îi sprijine în adaptarea la diagnostic, în parcurgerea traseului oncologic, precum și în adaptarea la “noul normal”. Podcastul cuprinde în cele 8 episoade informațiile necesare pentru ca pacienții să poată gestiona mai ușor stările de anxietate sau depresie, îmbunătățindu-le astfel calitatea vieții. În acest sens, Florina Pop propune o serie de mecanisme de adaptare la boala oncologică, de mindfulness și de gestionare a fricii de recidivă și a imaginii de sine.
Nivelul de stres al pacienților oncologici este amplificat în prezent de teama infecţiei cu SARS-CoV-2 și a riscului de a dezvolta complicații grave – circa 1 din 10 decese prin Covid-19 în România au survenit la pacienți anterior diagnosticați cu o formă de cancer1. În plus, limitarea accesului la servicii medicale în această perioadă intensifică temerile și îngrijorările pacienților cu privire la accesul la tratament și la recurența bolii.
”Conform studiilor pe care le-am derulat recent4, teama, îngrijorarea și frica sunt cele mai resimțite sentimente la aflarea diagnosticului de cancer, atât de către pacienți, cât și de către cei apropiați acestora. În plus, temerile pacienților oncologici din România în ceea ce privește riscurile COVID-19 sunt justificate, având în vedere că, în rândul celor decedați de COVID-19, ponderea pacienților oncologici este dublă în România față de SUA, respectiv 9.8% comparativ cu 4.8%. Este foarte important să îi susținem și să îi protejăm prin toate mijloacele de care dispunem.”, a declarat Cezar Irimia, președintele FABC.
Podcastul „Gânduri și emoții în parcursul oncologic” este cea mai recentă componentă a proiectului onco-plan.ro
Rolul intervențiilor psiho-oncologice este de a permite adaptarea la diagnostic, la tratamentele oncologice, de a diminua depresia și anxietatea, de a încuraja pacienții să își dezvolte abilități de a autoreglare emoțională pentru a face față bolii și traiectoriei bolii oncologice.5 Cu atât mai mult, în contextul pandemiei de COVID-19, aceste intervenții ajută pacienții și pe familiile acestora să gestioneze mai eficient stresul oncologic amplificat de restricții și limitări în ceea ce privește accesul la servicii medicale. Sprijinul psiho-oncologic poate fi acordat în mod convențional, în cabinetul unui psiho-oncolog, dar poate lua si forme alternative, cum ar fi podcasturi sau cărți.
Dr. Florina Pop ajută de peste 10 ani pacienții diagnosticați cu cancer și familiile acestora să facă față acestui proces și să urmeze calea spre sănătate.
”Mulți asociază diagnosticul de cancer cu un verdict sau o condamnare. Însă diagnosticul este doar începutul unui capitol nou, atât pentru pacienți cât și pentru familiile acestora, în care aceștia vor trăi toate emoțiile posibile. De la modul în care o persoană face față șocului inițial în care i se spune că are cancer, până la tratamentele recomandate, la recuperare și dincolo de etapa post tratament, fiecare om trăiește diferite emoții și schimbări în viața de zi cu zi. De asemenea, dinamica familială sau de cuplu se poate modifica fundamental. Studiile6 ne arată că distresul psihologic determină un prognostic mai redus în situația pacienților oncologici. Tocmai din acest motiv merită să luăm în calcul suportul psiho-oncologic de specialitate pentru reducerea distresului oncologic.”, punctează Dr. Florina Pop, psiholog clinician principal.
Pentru a veni în sprijinul tuturor pacienților și pentru a ușura accesul acestora la informație, înregistrările episoadelor sunt însoțite și de transcriptul textelor lecturate.
„Cunoașterea tipului de cancer, a opțiunilor de tratament, înțelegerea emoțiilor și trăirilor frecvent întânite de-a lungul traseului oncologic și adaptarea la viața cu cancer sunt elemente esențiale pentru pacient și familia sa în confruntarea cu cancerul. Educația pentru sănătate contribuie la creșterea încrederii pacientului în a-și asuma un rol activ în procesul de luare a deciziilor privind tratarea afecțiunii sale, în navigarea în sistemul de sănătate și în solicitarea celor mai bune îngrijiri și a suportului de care are nevoie Din acest motiv, platforma integrează un conținut complex și relevant, îmbogățindu-se permanent cu instrumente noi de sprijin și reziliență în procesul de gestionare a bolii oncologice”, a afirmat Kostas Papagiannis, Managing Director MSD Romania.
Pacienții cu cancer pulmonar și cei cu cancer de cap și gât au nevoie majoră de susținere psiho-socială
Podcastul abordează și provocări de natură socială, respectiv stigmatizarea asociată cancerului pulmonar și cancerului de cap și gât.
Din cele 98.886 noi cazuri de cancer estimate a fi diagnosticate în România în 2020, peste 12.3% sunt reprezentate de cancer pulmonar7, în continuare cel mai frecvent tip de cancer și cu cea mai ridicată mortalitate (19%)7. Acesta este unul din tipurile de cancer unde stigma asociată are efecte puternice asupra pacienților, dar este și domeniul în care psiho-oncologia are cel mai mare potențial de ajutor.8 Asocierea bolii oncologice pulmonare cu fumatul duce la stigmatizare și autostigmatizare, cu efect asupra distresului, depresiei și calității vieții9. Oamenii tind să creadă că boala este o consecință directă a fumatului excesiv, însă aproape 25% dintre cancerele pulmonare nu au legătură cu fumatul 10, 11,12. Există cercetări și metaanalize care arată faptul că intervențiile psiho-oncologice reduc semnificativ distresul, favorizează starea de bine, diminuează depresia și anxietatea și îmbunătățesc calitatea vieții acestor pacienți13,14,15. Mai mult decât, atât un studiu de referință a demonstrat că asistența psiho-oncologică suportivă ar putea influența supraviețuirea la pacienții cu cancer pulmonar16.
În ceea ce privește cancerul de cap și gât, în România se estimează că au fost diagnosticate anul trecut peste 5000 de noi cazuri, cele mai frecvente fiind cancerul cavității orale și buzelor, cancerul laringian și orofaringian7. Cancerul de cap și gat este o boală debilitantă, care poate afecta comunicarea, nutriția și aspectul fizic al pacienților17. Pacienții raportează numeroase probleme psihosociale, precum depresia sau lipsa stimei de sine (ca urmare modificărilor aspectului fizic) și izolarea socială19, ca rezultat al stigmei.
Referințe:
1. http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19
2. Ghid Clinic de Practică Clinică Psiho-Oncologică, ediția 2016
3. https://www.futuremedicine.com/doi/10.2217/lmt-2017-0005
4. Chestionar realizat pe un eșantion de 400 de medici oncologi din România, care lucrează atât în privat, cât și la stat, la nivel național, la care au răspuns 33 de medici oncologi.
5. Akechi T. Psycho-oncology: History, Current Status, and Future Directions in Japan. JMA J. 2018;1(1):22-29.
6. Faller H, Bülzebruck H, Drings P, Lang H. Coping, distress, and survival among patients with lung cancer. Archives of general psychiatry. 1999;56(8):756-62.
7. Globocan, Global Cancer Observatory Romania 2020
8. Ostroff JS et. al. Lung cancer stigma and depression: Validation of the Lung Cancer Stigma Inventory, Psychooncology. 2019 May; 28(5): 1011–1017.
9. Lehto RH. Psychosocial challenges for patients with advanced lung cancer: interventions to improve well-being. Lung cancer: Targets and Therapy. 2017;8:79.
10. Chambers SK, Morris B, Clutton S, Foley E, Giles L, Schofield P, et al. Psychological wellness and health‐related stigma: A pilot study of an acceptance‐focused cognitive behavioural intervention for people with lung cancer. European Journal of Cancer Care. 2015;24(1):60-70.
11. Gonzalez BD, Jacobsen PB, editors. Depression in lung cancer patients: the role of perceived stigma. Annals of Behavioral Medicine; 2011: SPRINGER 233 SPRING ST, NEW YORK, NY 10013 USA.
12. Johnson LA, Schreier AM, Swanson M, Moye JP, Ridner S, editors. Stigma and quality of life in patients with advanced lung cancer. Oncology nursing forum; 2019: Oncology Nursing Society.
13. Brown Johnson CG, Brodsky JL, Cataldo JK. Lung cancer stigma, anxiety, depression, and quality of life. Journal of psychosocial oncology. 2014;32(1):59-73.
14. Chambers SK, Dunn J, Occhipinti S, Hughes S, Baade P, Sinclair S, et al. A systematic review of the impact of stigma and nihilism on lung cancer outcomes. BMC cancer. 2012;12(1):1-19.
15. Samet JM, Avila-Tang E, Boffetta P, Hannan LM, Olivo-Marston S, Thun MJ, et al. Lung cancer in never smokers: clinical epidemiology and environmental risk factors. Clinical Cancer Research. 2009;15(18):5626-45.
16. Hulbert‐Williams NJ, Storey L, Wilson KG. Psychological interventions for patients with cancer: psychological flexibility and the potential utility of Acceptance and Commitment Therapy. European journal of cancer care. 2015;24(1):15-27.
17. Wissinger et al., 2014;
18. Ojo et al., 2012
