la Bucuresti
Prima reţea de experţi români care vor colabora permanent cu traducătorii din Comisia Europeană a fost instituită astăzi, 8 octombrie, la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene din Bucureşti, în prezenţa lui Leonard Orban, fost comisar european pentru multilingvism, în prezent consilier prezidenţial pentru afaceri europene, şi sub patronajul vicepreşedintelui Academiei Române, acad. Marius Sala. Reţeaua de excelenţă a limbii române folosite în instituţiile UE (Reţeaua RO+) este formată din aproximativ 40 de experţi – lingvişti, jurişti, economişti, ingineri – care provin atât din mediul academic şi din societatea civilă, cât şi din administraţia publică. Obiectivul principal al reţelei este acela de a asigura o deplină concordanţă în ceea ce priveşte limbajul şi terminologia între legislaţia Uniunii Europene şi legislaţia românească, în conformitate cu ultimele evoluţii lingvistice, terminologice şi legislative din România.
„Este foarte important ca legislaţia UE să fie bine tradusă, să nu existe diferenţe de interpretare între terminologia folosită în România şi cea din legislaţia Uniunii. În condiţiile în care unele dintre actele Uniunii, de exemplu regulamentele, se aplică direct, fără a mai trebui să fie transpuse în legislaţia românească, fiecare cuvânt contează, fiecare cuvânt are consecinţe juridice pentru cetăţeni, pentru întreprinderi ori pentru instanţe. Pentru a evita întârzieri în procesul de adoptare a acquis-ului comunitar în cazul în care există diferenţe de sens faţă de legile româneşti, este în interesul atât al României, cât şi al Uniunii Europene să existe o cooperare permanentă încă din faza de propunere a legislaţiei, la nivelul Comisiei Europene”, consideră fostul comisar european pentru multilingvism, Leonard Orban, în prezent consilier prezidenţial pentru afaceri europene.
„Salut înfiinţarea acestei reţele, a cărei activitate o voi sprijini personal. Consider că o colaborare permanentă între lingviştii din România şi traducătorii din instituţiile UE este esenţială. Limba este un organism viu, care adoptă şi adaptează în permanenţă neologisme, iar multe dintre acestea provin din mediul comunitar. În acelaşi timp, româna folosită în instituţiile UE trebuie să ţină pasul cu evoluţiile limbii vii din România. De aceea, o astfel de colaborare este în beneficiul tuturor şi în primul rând al limbii române”, subliniază Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române.
„Traducem pentru România, pentru ca cetăţenii, întreprinderile sau instanţele să aibă la îndemână, să înţeleagă şi să poată aplica legislaţia Uniunii Europene. Traducem din toate domeniile acoperite de Comisia Europeană, de la agricultură la cultură, la relaţii externe sau justiţie şi afaceri interne; de aceea, pentru a acoperi toate detaliile tehnice, avem nevoie şi de alţi experţi, în afară de traducătorii noştri. În plus, nu traducem izolaţi într-un turn de fildeş. Încercăm să ţinem pasul cu limba română vie. De exemplu, în ultima perioadă au apărut o serie de termeni noi – cum ar fi termenul grant -, iar prin traducerea acestora, este nevoie să se asigure coerenţa între legislaţia europeană şi cea românească. Și până acum am cooperat cu diferiţi experţi, însă acum avem o structură clară, pe care ne putem oricând baza”, declară Viorel Șerbănescu, şeful Departamentului de Limba Română.
Departamentul de Limba Română din cadrul Comisiei Europene este format din circa 70 de traducători şi asistenţi, grupaţi în 3 unităţi – două la Luxemburg şi una la Bruxelles. Traducătorii din cadrul departamentului sunt fie lingvişti (specializaţi în diferite subdomenii), fie specialişti din alte domenii (medicină, economie, drept, inginerie, ştiinţe politice, fizică etc.). Aceştia traduc în română atât legislaţia Uniunii Europene, cât şi alte documente ale Comisiei Europene. Deoarece corespondenţa între instituţiile UE şi cetăţeni trebuie să se desfăşoare în limba acestora din urmă, scrisorile redactate în română sunt traduse în general în engleză sau franceză, pentru a fi înţelese şi soluţionate de funcţionarii Comisiei care nu vorbesc româna. Marea majoritate a traducerilor se fac din limba engleză (peste 85%). Procentele pe care le reprezintă documentele redactate în alte limbi variază de la aproximativ 5% pentru franceză, la mai puţin de 2% pentru italiană, germană sau alte limbi. În munca lor, traducătorii sunt ajutaţi de o serie de instrumente informatice şi de baze de date terminologice.
Contact:
Angela Duplenschi, reprezentant DGT în România, Angela.Duplenschi@ec.europa.eu 021 203 54 85
Ioana Gligor, DGT, Ioana-Maria.Gligor@ec.europa.eu +32 477 252 705
Roxana Morea, Reprezentanţa Comisiei Europene în România, Roxana.Morea@ec.europa.eu 021 203 54 32
