83,6% dintre români consideră că schimbările climatice sunt reale și produc efecte vizibile
75,6% dintre români doresc exploatarea resurselor de gaz natural de la Marea Neagră
65,9% dintre români doresc finalizarea construirii reactoarelor nucleare de la Cernavodă
58% dintre români consideră că statul ar trebui să subvenționeze doar consumatorii de energie vulnerabili care au venituri mici
Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) și Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) vă invită vineri, 20 septembrie, ora 10.00, la Hotel Hilton, sala Vivaldi, pentru lansarea primului „Barometru de securitate energetică” din România, bazat pe o amplă cercetare sociologică realizată la nivel național de către INSCOP Research. Evenimentul, moderat de prof. univ. dr. Dan Dungaciu, directorul ISPRI, va include prezentarea datelor sociologice de către domnul Remus Ioan Ștefureac, director general al INSCOP Research, precum și evaluări de specialitate realizate de domnul Răzvan Nicolescu, partener, lider al industriei de energie și resurse în Europa Centrală și de Est al Deloitte, respectiv domnul Vasile Iuga, specialist în energie.
Barometrul de securitate energetică este un instrument anual ce își propune să măsoare percepții, atitudini și viziuni legate de politica energetică analizate în tabloul mai amplu al relațiilor internaționale.
Lansarea Barometrului va prilejui prezentarea unor subiecte complexe precum atitudinea românilor față de schimbările climatice, comportamentul de economisire a consumului de energie, percepția publică față de diversele surse de energie, raportarea românilor cu privire la proiecte strategice în domeniul exploatării de gaz natural (Marea Neagră), a producției de energie electrică (Cernavodă), evaluarea de către populație a politicilor publice în domeniul energiei (OUG 114), a opțiunilor de subvenționare a consumatorilor de energie, atitudinea românilor față de aliații euro-atlantici, respectiv față de alte state din regiune etc.
Conform rezultatelor preliminare, întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii, 83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale și produc efecte vizibile. La întrebarea ”Care este motivul principal pentru care considerați importantă economisirea de energie?”, 62% indică reducerea costurilor financiare, 30,8% reducerea poluării și 6,2% confortul personal.
În contextul în care în largul țărmului românesc al Mării Negre au fost descoperite rezerve importante de gaz natural, 75,6% dintre respondenți sunt de acord cu exploatarea acestora, 14,7% nu sunt de acord și 9,6% nu știu sau nu răspund. Sunt de acord cu finalizarea construirii celor două reactoare nucleare de la Cernavodă 65,9% dintre respondenți, 22,6% se opun acestei idei și 11,5% reprezintă non-răspunsuri.
58% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să subvenționeze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici, iar 35,4% că statul ar trebui să subvenționeze cu sume mici toți consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câștigă.
Prezentarea grafică a acestor rezultate preliminare ale cercetării poate fi descărcată de adresa https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2019/09/18.09-Barometrul-Securitatii-Energetice-Raport-date-preliminare.pdf.
Rezultatele complete ale sondajului de opinie, pe o largă diversitate de teme, vor fi prezentate în cadrul evenimentului de vineri 20 septembrie, ora 10.00, la Hotel Hilton, sala Vivaldi.
Barometrul securității energetice a fost realizat de Inscop Research (www.inscop.ro) la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) (www.larics.ro) din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Datele au fost culeseîn perioada 4 – 12 septembrie 2018 pe un eşantion de 1050 subiecţi reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95% pe un tipul de eșantion multi-stratificat, probabilistic. Metoda de culegere a datelor a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.
