Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene indică pentru restul anului o creștere economică redusă, atât în UE, cât și în zona euro. Pentru anul 2014 în ansamblu, creșterea reală a PIB-ului va atinge, potrivit estimărilor, 1,3% în UE și 0,8% în zona euro. Creșterea ar urma să se accelereze ușor în cursul anului 2015, atingând 1,5%, respectiv 1,1%, pe fondul îmbunătățirii cererii externe și interne. În 2016 se așteaptă o intensificare a activității economice până la 2,0%, respectiv 1,7%, datorită consolidării sectorului financiar (în urma amplei evaluări efectuate de Banca Centrală Europeană și a progreselor înregistrate în realizarea uniunii bancare), precum și datorită recentelor reforme structurale care încep să dea roade.
Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei responsabil pentru locurile de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: „Situația economică și a locurilor de muncă nu cunoaște o îmbunătățire destul de rapidă. Comisia Europeană este hotărâtă să utilizeze toate instrumentele și resursele disponibile pentru a crea mai multe locuri de muncă și pentru a stimula creșterea economică în Europa. Vom propune un plan de investiții în valoare de 300 de miliarde EUR pentru a impulsiona și susține redresarea economică. Accelerarea investițiilor este un element crucial al redresării economice.”
Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „Nu există un răspuns unic și simplu în fața provocărilor cu care se confruntă economia europeană. Trebuie să acționăm pe trei fronturi: pentru politici bugetare credibile, pentru reforme structurale ambițioase și pentru investiții, publice și private, atât de necesare. Trebuie să ne asumăm cu toții responsabilitățile care ne revin, la Bruxelles, în capitalele statelor membre și la nivelul regiunilor, pentru a genera o creștere economică mai puternică și pentru a da un impuls real creării de locuri de muncă pentru cetățenii noștri.”
Redresarea economică începută în cel de-al doilea trimestru al anului 2013 este încă fragilă, iar relansarea economică este încă slabă în multe state membre. Încrederea se situează la un nivel mai scăzut decât în primăvară, reflectând riscurile geopolitice tot mai importante și perspectivele economice mai puțin favorabile existente la nivel mondial. În ciuda condițiilor financiare favorabile, redresarea economică din 2015 va fi lentă. Această situație reflectă diminuarea progresivă a efectelor crizei, cu o rată încă ridicată a șomajului, cu un nivel important al datoriei și cu o rată scăzută de utilizare a capacității. Recenta evaluare amplă a Băncii Centrale Europene a estompat incertitudinile cu privire la soliditatea sectorului bancar; totodată, îmbunătățirea condițiilor de finanțare ar trebui să ajute la redresarea activității economice. În 2016, consolidarea cererii interne și străine și continuarea unei politici monetare flexibile, asociată cu costuri de finanțare scăzute, ar trebui să întărească și mai mult creșterea.
În 2014, se așteaptă în continuare variații importante în ceea ce privește ratele de creștere ale statelor membre, de la -0,7% (Croația) la 4,6% (Irlanda). Cu toate acestea, se preconizează că în următorii doi ani diferențele dintre ratele de creștere se vor reduce. În 2015 și 2016, se estimează că toate țările UE vor înregistra o creștere pozitivă. Tot în această perioadă, efectul întârziat al reformelor deja implementate ar trebui să se resimtă într-o mai mare măsură.
Revenire lentă la o creștere economică modestă
Redresarea înregistrată de UE pare să fie modestă în comparație cu alte economii avansate și în raport cu exemplele de redresări post-criză financiară din trecut, cu toate că și acestea au fost de regulă lente și fragile. Pe parcursul perioadei de prognozare, cererea internă ar trebui să beneficieze din ce în ce mai mult de avantajele unei politici monetare flexibile, de progresele înregistrate în reducerea datoriei private și de orientarea bugetară în general neutră. Investițiile private ar trebui să se redreseze treptat, beneficiind la rândul lor de îmbunătățirea perspectivelor la nivelul cererii și de efectele recuperării decalajelor, deși inițial ar putea fi stânjenite de importante capacități neutilizate. Consumul privat ar trebui să se dezvolte moderat în 2015 și 2016, fiind susținut de scăderea prețurilor produselor de bază și de creșterea veniturilor disponibile, pe măsură ce piața forței de muncă va cunoaște o ameliorare treptată. Consumul public ar urma să contribuie în mod marginal la creșterea economică. Pe fundalul unei creșteri moderate a comerțului mondial, este probabil ca exporturile nete să nu contribuie decât în mică măsură la creșterea PIB-ului în anii următori.
Ameliorare ușoară a condițiilor de pe piața muncii
Ritmul de creare a locurilor de muncă a fost moderat, iar ratele șomajului au scăzut ușor de la niveluri ridicate. Întrucât se așteaptă ca procesul de creștere economică să cunoască treptat o dinamică tot mai importantă, spre sfârșitul perioadei de prognozare ar trebui să aibă loc ameliorări mai consistente pe piața muncii. În 2016, rata șomajului ar urma să scadă la 9,5% în UE și la 10,8% în zona euro.
Tendința către o inflație mai mică a continuat în 2014 în statele membre ale UE, ca urmare a scăderii prețurilor produselor de bază și a unei încetiniri economice semnificative. Se estimează că inflația va rămâne foarte scăzută în 2014. Pe măsură ce activitatea economică se intensifică treptat și se înregistrează o creștere a salariilor, inflația va cunoaște probabil o creștere, fenomen la care contribuie și recenta depreciere a monedei euro. În UE, inflația este estimată la 0,6% în 2014, 1,0% în 2015 și 1,6% în 2016. În zona euro, inflația IAPC (indicele armonizat al prețurilor la consum) este estimată la 0,5% în acest an și la 0,8% în 2015, după care va crește la 1,5% în 2016.
Se estimează că reducerea deficitelor publice generale va continua. Ponderea deficitului în PIB ar urma să descrească și mai mult anul acesta atât în UE, cât și în zona euro, deși într-un ritm mai lent decât în 2013, ajungând la 3,0%, respectiv la 2,6%. Se preconizează că deficitele publice vor continua să scadă în următorii doi ani datorită consolidării activității economice. Orientarea politicii bugetare se estimează a fi aproape neutră în 2014 și 2015. Se estimează că ponderea datoriei în PIB va atinge un nivel maxim anul viitor atât în UE cât și la nivelul zonei euro, ajungând la 88,3%, respectiv 94,8 % (în conformitate cu definiția sistemului european de conturi 2010).
Persistă riscuri care amenință perspectivele economice
Riscurile care planează asupra perspectivelor de creștere continuă să domine pe fondul tensiunilor geopolitice, al instabilității piețelor financiare și al posibilității ca reformele structurale să fie incomplet implementate. Riscurile care amenință perspectivele inflației se mențin la un nivel echilibrat.
Pagini Utile
-
Informații suplimentare:
//ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2014_autumn_forecast_en.htm
-
Comunicatul de presă
//europa.eu/rapid/press-release_IP-14-1362_ro.htm
-
Previziunile economice de toamnă 2014: România
//ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2014_autumn/ro_en.pdf
-
Urmăriți DG ECFIN pe Twitter: @ecfin
