dar progresele nu sunt uniforme
Previziunile de toamnă ale Comisiei anunţă continuarea relansării economice care a început deja în UE. PIB-ul urmează să crească cu aproximativ 1¾% în 2010-2011 şi cu circa 2% în 2012. Rezultatele obţinute în acest an au fost mai bune decât cele preconizate, de aceea creşterea anuală din 2010 a fost revizuită simţitor în sus în comparaţie cu previziunile din primăvară. Cu toate acestea, în ciuda contextului internaţional mai relaxat şi a începerii consolidării bugetare, activitatea economică va fi mai moderată spre sfârşitul anului şi în 2011, pentru a se intensifica din nou în 2012, pe fondul creşterii cererii din sectorul privat. Pe măsură ce relansarea economică se face simţită în UE, condiţiile de pe piaţa muncii urmează să se îmbunătăţească treptat în perioada analizată în previziuni, la fel şi situaţia bugetară. Rata şomajului ar urma să scadă la aproximativ 9% în 2012, iar deficitul public la 4¼% din PIB. Evoluţia economiei statelor membre va fi însă inegală.
Comisarul pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn, a declarat: „Relansarea economică a început să se facă simţită.Perspectivele de îmbunătăţire a situaţiei locurilor de muncă din Europa în anul care urmează sunt încurajatoare.Deficitele publice încep să scadă, datorită măsurilor de consolidare aplicate şi reluării creşterii.Însă această relansare nu este uniformă, şi multe state membre trec în acest moment printr-o perioadă dificilă de ajustare.Continuarea cu fermitate a consolidării bugetare şi a politicilor de stimulare a creşterii este esenţială pentru a oferi o bază solidă creşterii sustenabile şi locurilor de muncă.Turbulenţele de pe pieţele datoriei suverane scot şi mai mult în evidenţă nevoia unei acţiuni energice”.
Evoluţii în general favorabile până în prezent
La fel ca în cazul relansărilor care au urmat crizelor financiare din trecut, creşterea actuală se dovedeşte a fi destul de discretă per ansamblu. Totuşi, situaţia economică din UE s-a îmbunătăţit considerabil în ultima perioadă, creşterea PIB-ului în 2010 fiind, în mod surprinzător, pozitivă, în special în trimestrul II. Relansarea pare în acelaşi timp să se generalizeze. Deşi creşterea exporturilor – prima etapă a modelului tradiţional de relansare – este solidă de câtva timp, economia UE intră acum în etapa următoare, în care relansarea exporturilor începe să stimuleze cererea de investiţii (în echipamente).
O relansare treptată şi inegală
În condiţiile încetinirii prognozate a activităţii globale, care frânează creşterea exporturilor, şi ale încheierii măsurilor de sprijin temporare, perspectivele pe termen scurt pentru economia UE par mai modeste. Contribuţia exporturilor nete la creşterea PIB-ului ar urma să scadă în perioada analizată, în timp ce contribuţia cererii interne ar trebui să crească, datorită creşterii progresive a investiţiilor şi a consumului privat. Pe planul investiţiilor, îmbunătăţirea ratei de utilizare a capacităţilor şi situaţia profitului firmelor se numără printre factorii care ar trebui să sprijine cererea, în timp ce constrângerile sunt reprezentate de măsurile actuale de ajustare a bilanţurilor şi de consolidare bugetară. Cât despre consumul privat, relansarea prevăzută se bazează pe o perspectivă de îmbunătăţire lentă a situaţiei locurilor de muncă, o creştere moderată a veniturilor şi o rată scăzută a inflaţiei, deşi consolidarea şi scăderea gradului de îndatorare al gospodăriilor ar putea frâna această evoluţie.
Deşi relansarea devine din ce în ce mai autonomă la nivel agregat, progresele făcute de statele membre rămân inegale, unele dintre acestea avansând într-un ritm relativ rapid, iar altele, dimpotrivă, înregistrând întârzieri. Această situaţie reflectă diferenţele dintre ajustările necesare în fiecare economie şi reechilibrarea care are loc în acest moment în UE şi în zona euro.
Condiţiile de pe piaţa muncii şi finanţele publice încep să se îmbunătăţească
De regulă, evoluţiile de pe piaţa muncii sunt cu şase luni sau mai mult în urma evoluţiilor PIB-ului. După acest model, în ultimele luni condiţiile de pe piaţa muncii din UE au început să se stabilizeze, iar până la sfârşitul perioadei analizate în previziuni se aşteaptă o uşoară îmbunătăţire. În 2011 şi 2012 se preconizează o creştere a ratei de ocupare cu ½%, respectiv ¾%, în medie, rata şomajului urmând să scadă treptat de la aproximativ 9½% în acest an la 9% în 2012. Condiţiile generale urmează să rămână însă fragile, reflectând, printre altele, retragerea măsurilor de politică luate ca reacţie la recesiune şi ajustarea structurală în curs, în special în sectorul public. O oarecare îmbunătăţire poate fi remarcată şi la nivel fiscal, aproximativ jumătate dintre statele membre ale UE estimând pentru acest an un deficit public mai mic decât în 2009. Dat fiind că măsurile de stimulare se apropie de final şi faza de consolidare devine mai marcată, se preconizează o scădere a deficitului în 24 de state membre în cursul anului următor. Pentru UE în ansamblu se preconizează un deficit de puţin peste 5% din PIB în 2011, care urmează să scadă cu încă 1 punct procentual în 2012, pe măsură ce relansarea se generalizează. Nivelul datoriei va rămâne însă pe o traiectorie ascendentă în perioada analizată în previziuni.
Inflaţia se menţine moderată
Atât în UE în ansamblu, cât şi în zona euro, pentru perioada următoare se preconizează un nivel relativ modest al inflaţiei preţurilor de consum. Inflaţia IAPC va fi, conform previziunilor, de aproximativ 2% în UE în acest an şi în anul următor, scăzând la 1¾% în 2012 (pentru zona euro, se aşteaptă o rată de 1¾% în 2011-2012). Stagnarea economică persistentă şi creşterea moderată a salariilor şi a costului unitar cu forţa de muncă ar trebui să frâneze creşterea inflaţiei, în ciuda unei creşteri uşoare a preţurilor materiilor prime, precum şi a impozitelor indirecte şi a preţurilor administrate în unele state membre.
Incertitudini mari, dar riscuri în general echilibrate
În condiţiile unei incertitudini încă ridicate, riscurile pentru perspectivele de creştere ale UE nu sunt neglijabile, dar par a fi în general echilibrate. Partea bună este că reechilibrarea creşterii PIB-ului către cererea internă şi efectele relansării activităţii din Germania asupra altor state membre se pot materializa într-o măsura mai mare decât se estimează în prezent. Măsurile luate pentru a face faţă deficitelor şi datoriei ridicate se pot dovedi şi ele mai eficiente decât era preconizat în înlăturarea preocupărilor de pe piaţă şi în creşterea nivelului de încredere al întreprinderilor şi al consumatorilor. Partea rea este că situaţia pieţei financiare rămâne în continuare un motiv de îngrijorare, deoarece pot apărea noi tensiuni, aşa cum o dovedeşte reapariţia recentă a problemelor pe pieţele obligaţiunilor suverane. În plus, nu poate fi exclusă ipoteza ca cererea externă să fie mai slabă decât se preconizase, în timp ce consolidarea fiscală ar putea afecta mai tare decât se estimase cererea internă din ţările care aplică măsuri în acest sens. Riscurile care ameninţă perspectivele inflaţiei sunt, de asemenea, în general, echilibrate.
Pagini Utile
Raport detaliat
//ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2010_autumn_forecast_en.htm
