Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze negativ economia UE, orientând-o către o creștere mai redusă și o inflație mai ridicată în comparație cu previziunile din primăvară.
În primul trimestru al anului 2022, economia României a surprins printr-o tendință ascendentă, cu o creștere a PIB-ului real de 5,2 %. Conform datelor provizorii, acest rezultat pozitiv se explică printr-o creștere semnificativă a formării brute de capital fix și a consumului privat, în timp ce exporturile nete au avut o contribuție negativă. Această creștere robustă a fost susținută de salariile mai mari, care au ținut pasul cu inflația, și de eliminarea treptată a restricțiilor legate de COVID.
Datorită acestui prim trimestru foarte puternic, creșterea PIB-ului pentru întregul an 2022 a fost revizuită în sens ascendent, fiind estimată la 3,9 %. Cu toate acestea, pentru 2023, se impune o revizuire în sens descrescător, la 2,9 %, în conformitate cu perspectivele de creștere economică mai lentă la nivel mondial și la nivelul UE. Consumul privat și investițiile vor fi principalii factori de creștere anul acesta și anul următor, iar exporturile nete se preconizează că vor acționa ca o frână asupra PIB-uli, conducând la o creștere a deficitului comercial.
Conform previziunilor economice (intermediare) din vara anului 2022, economia UE va crește cu 2,7 % în 2022 și cu 1,5 % în 2023. În zona euro se anticipează o creștere de 2,6 % în 2022, cu un ritm mai moderat, de 1,4 %, în 2023. Se estimează că inflația medie anuală va atinge niveluri istorice maxime în 2022, și anume 7,6 % în zona euro și 8,3 % în UE, înainte de a scădea în 2023 la 4,0 % și, respectiv, 4,6 %.
Șocurile provocate de război au un impact negativ asupra creșterii
Multe dintre riscurile negative asociate previziunilor din primăvara anului 2022 s-au materializat. Invadarea Ucrainei de către Rusia a exercitat presiuni suplimentare în sensul creșterii prețurilor la energie și la produsele alimentare de bază. Acești factori alimentează presiunile inflaționiste la nivel mondial, erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor și atrag după sine un răspuns de politică monetară mai rapid decât se preconizase anterior. Încetinirea continuă a ritmului de creștere în SUA se adaugă impactului economic negativ al riguroasei politici „zero-COVID” aplicată de China.
Economia UE rămâne deosebit de vulnerabilă la evoluțiile de pe piețele energiei, din cauza dependenței sale ridicate de combustibilii fosili din Rusia, iar încetinirea creșterii mondiale are ca efect reducerea cererii externe. Impulsul dobândit odată cu revigorarea de anul trecut și un prim trimestru ceva mai puternic decât se estima ar trebui să susțină rata anuală de creștere pentru 2022. Cu toate acestea, se preconizează că activitatea economică din restul anului va fi modestă, în pofida unui sezon turistic de vară promițător. Potrivit estimărilor, în 2023, creșterea economică trimestrială se va accelera pe fondul rezilienței pieței forței de muncă, al moderării inflației, al sprijinului din partea Mecanismului de redresare și reziliență și al volumului încă mare de economii excedentare.
În ansamblu, economia UE va continua să se extindă, dar într-un ritm mult mai lent decât se preconizase în previziunile din primăvara anului 2022.
Se estimează că nivelul record al inflației va scădea în 2023
Până în luna iunie, inflația totală a atins niveluri record, pe măsură ce prețurile la energie și la alimente au continuat să crească, iar presiunile asupra prețurilor s-au extins la servicii și la alte bunuri. În zona euro, inflația a crescut puternic în al doilea trimestru al anului 2022, de la 7,4 % în luna martie (comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent), la un nou nivel record de 8,6 % în luna iunie. În UE, creșterea a fost și mai pronunțată, inflația mărindu-se brusc cu un întreg punct procentual, de la 7,8 % în luna martie, la 8,8 % în luna mai.
Previziunile privind inflația au fost revizuite considerabil în sens ascendent în comparație cu previziunile din primăvară. Pe lângă creșterea puternică a prețurilor din al doilea trimestru, se preconizează că o nouă creștere a prețurilor la gazele naturale în Europa urmează să se repercuteze asupra consumatorilor și prin intermediul prețurilor la energia electrică. Se preconizează că inflația va atinge un nivel maxim de 8,4 % (comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent) în al treilea trimestru al anului 2022 în zona euro, după care va scădea constant, ajungând la sub 3 % în ultimul trimestru al anului 2023, atât în zona euro, cât și în UE, pe măsură ce se vor diminua presiunile exercitate de prețurile produselor de bază și de constrângerile în materie de aprovizionare.
Riscurile rămân ridicate și depind de evoluția războiului
Riscurile legate de previziunile privind activitatea economică și inflația depind în mare măsură de evoluția războiului și, în special, de implicațiile acestuia pentru aprovizionarea cu gaze a Europei. Noile creșteri ale prețurilor la gaze ar putea să conducă la o creștere suplimentară a inflației și la frânarea creșterii economice. Efectele secundare ar putea, la rândul lor, să amplifice forțele inflaționiste și să conducă la o înăsprire mai accentuată a condițiilor financiare, care nu numai că ar afecta creșterea, ci ar atrage după sine și riscuri sporite pentru stabilitatea financiară. Nu poate fi exclusă posibilitatea ca reapariția pandemiei în UE să provoace noi perturbări ale economiei.
În același timp, tendințele recente de scădere a prețurilor petrolului și ale altor produse de bază s-ar putea intensifica, determinând o scădere mai rapidă a inflației decât se preconizează în prezent. În plus, datorită unei piețe puternice a forței de muncă, consumul privat s-ar putea dovedi mai rezistent la creșterea prețurilor dacă gospodăriile ar recurge mai mult la economiile acumulate.
Declarațiile membrilor colegiului:
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei continuă să arunce o umbră întunecată asupra Europei și asupra economiei noastre. Ne confruntăm cu provocări pe mai multe fronturi, de la creșterea prețurilor la energie și alimente, la perspective extrem de incerte la nivel mondial. Avem șansa de a porni de pe poziții de forță, deoarece am reușit să depășim criza anterioară și să relansăm puternic creșterea. În a doua parte a anului, creșterea economică va încetini considerabil, dar se va intensifica în 2023. Având în vedere inflația ridicată și înăsprirea condițiilor de finanțare, va fi important să se găsească echilibrul adecvat între trecerea la o orientare bugetară mai prudentă și protejarea celor mai vulnerabili. De asemenea, ar trebui să ne reducem dependența de combustibilii fosili din Rusia.”
Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Invazia neprovocată a Ucrainei de către Rusia continuă să trimită unde de șoc în întreaga economie mondială. Acțiunile Moscovei perturbă aprovizionarea cu energie și cu cereale, determinând creșterea prețurilor și slăbirea încrederii. În Europa, se preconizează că dinamica generată de redeschiderea economiilor noastre va susține creșterea anuală în 2022, dar pentru 2023 ne-am revizuit considerabil previziunile în sens descrescător. În prezent, se preconizează că inflația, deja extrem de ridicată, va atinge un nivel record în cursul acestui an, după care va scădea treptat în 2023. Întrucât evoluția războiului și fiabilitatea aprovizionării cu gaze rămân necunoscute, previziunile sunt umbrite de un grad ridicat de incertitudine și de riscuri de evoluție negativă. Pentru a naviga în aceste ape tulburi, Europa trebuie să își asume rolul de lider, cu trei cuvinte de ordine definitorii pentru politicile noastre: solidaritate, durabilitate și securitate.”
Context
Previziunile economice din vara anului 2022 oferă o actualizare a previziunilor economice din primăvara anului 2022, care au fost prezentate în luna mai 2022, concentrându-se pe evoluția PIB-ului și a inflației în toate statele membre ale UE.
Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 30 iunie. Pentru toate celelalte date-sursă, incluzând ipotezele referitoare la politicile publice, prezentele previziuni iau în considerare datele disponibile până la 5 iulie, inclusiv.
Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (primăvara și toamna) și două seturi de previziuni intermediare (iarna și vara). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.
Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din toamna anului 2022, a căror publicare este prevăzută pentru luna noiembrie 2022.
