cresterea PIB-ului se apropie de stagnare in UE si in zona euro
Creşterea economică a Uniunii Europene ar trebui să fie de 1,4% în 2008, jumătate faţă de cea din 2007 şi se aşteaptă ca în 2009 aceasta să scadă chiar mai drastic, ajungând la 0,2%, înainte de a se restabili la 1,1% în 2010 (1,2%, 0,1% şi, respectiv, 0,9% pentru zona euro). Previziunile economice de toamnă ale Comisiei arată că economia UE este puternic afectată de criza financiară, ceea ce agravează corecţia pieţei imobiliare în cadrul mai multor economii, într-un moment în care cererea externă dispare cu rapiditate. În timp ce măsurile importante luate pentru a stabiliza pieţele financiare au început să restabilească încrederea, situaţia rămâne precară şi riscurile privind previziunile continuă să fie semnificative. În consecinţă, se anticipează că ocuparea forţei de muncă va creşte doar marginal în perioada 2009-2010, după crearea celor 6 milioane de noi locuri de muncă între 2007 şi 2008, iar şomajul, după ce a atins şi s-a stabilizat la cele mai joase cote timp de mai mult de un deceniu, se aşteaptă să crească cu un procent de-a lungul perioadei de previziuni.Partea pozitivă a lucrurilor este că tensiunile inflaţioniste sunt în proces de diminuare, în timp ce preţurile petrolului scad şi riscurile secundare se estompează.După atingerea celei mai bune poziţii din 2000, se anticipează că şi situaţia bugetară generală se va înrăutăţi, în timp ce măsurile de salvare ar putea produce datorii publice.
În prezent, orizontul economic a devenit în mod semnificativ mai sumbru, întrucât economia Uniunii Europene este afectată de criza financiară care s-a intensificat în timpul toamnei acestui an, având repercusiuni asupra mediului de afaceri şi asupra încrederii consumatorilor.Până în prezent, noile economii fac faţă mai bine decât UE şi SUA, dar nici chiar acestea nu vor fi cruţate.Este nevoie de o acţiune coordonată la nivelul UE pentru a sprijini economia, în mod similar cu felul în care s-a acţionat pentru sectorul financiar.Săptămâna trecută, Comisia a expus un cadru de recuperare care are drept scop revigorarea investiţiilor, susţinerea ocupării forţei de muncă şi a cererii.Aşteptăm cu interes să auzim părerile statelor membre şi în mod special aşteptăm să realizăm o abordare comună la nivelul Uniunii Europene”, a spus Jouaquin Almunia, comisar pentru Afaceri Economice şi Monetare.
Previziunile economice ale Comisiei publicate astăzi prefigurează că în 2008 creşterea economică a UE va scădea drastic la 1,4%.În 2007, aceasta era de 2,9%.În 2009, se aşteaptă ca economia UE să se diminueze până la o stagnare de 0,2%, înainte de a se restabili la 1,1% în 2010.Cifrele echivalente pentru zona euro pentru această perioadă sunt de 1,2%, 0,1% şi 0,9%.În 2007, valoarea era de 2,7.
Creşterea globală încetineşte drastic
Se preconizează că anul acesta creşterea globală va încetini drastic, ajungând la 3¾% anul acesta şi 2¼% în 2009, după ce a atins valoarea medie excepţional de puternică de 5% în perioada 2004-2007.Economiile avansate vor fi cele mai afectate, însă chiar şi noile economii sunt afectate din ce în ce mai mult.Acesta este rezultatul crizei financiare cumulate cu corecţia în curs a preţurilor locuinţelor în multe economii şi cu efectele întârziate ale preţurilor ridicate pentru materiile prime.Pe parcursul anului 2010, se preconizează o ameliorare graduală a creşterii economice, în timp ce pieţele financiare se vor stabiliza, favorizând astfel încrederea şi schimburile comerciale.
Perspectiva rămâne sumbră din cauza unei incertitudini considerabile în ceea ce priveşte răspunsul la întrebarea cine va suporta în cele din urmă consecinţele pierderilor în materie de credite şi care va fi anvergura acestora.Condiţiile de acordare a creditelor s-au înăsprit şi, în ciuda recapitalizării recente, se aşteaptă ca sectorul bancar să continue răscumpărarea datoriilor, blocând împrumuturile.
Perspectivă sumbră pentru UE
Pe un astfel de fond extern şi ca urmare a unei deteriorări continue a estimărilor şi a datelor concrete din ultimele luni, în acest moment se aşteaptă ca PIB-ul să se fi diminuat în al treilea sfert al anului 2008 atât în UE, cât şi în zona euro.Iar perspectiva rămâne sumbră, mai multe economii ale UE aflându-se în stare de recesiune sau aproape de recesiune.
Investiţiile, care reprezentau o forţă motrice esenţială în conjunctura precedentă, se confruntă cu o încetinire deosebit de abruptă, reflectând impactul unor şocuri multiple:o cerere în curs de diminuare şi o scădere substanţială în ceea ce priveşte încrederea în investitori, condiţii de finanţare mai înăsprite şi o reducere a disponibilităţii creditelor.
Se preconizează că, în această perioadă nesigură, consumul va rămâne la un nivel redus, deşi se aşteaptă ca, în timp ce impactul inflaţionist al preţurilor mai mari ale materiilor prime se estompează, creşterea venitului disponibil real să cunoască o revenire.
Se prefigurează că exporturile nete vor contribui pozitiv la PIB, în timp ce importurile vor scădea mai mult decât exporturile, acestea beneficiind în parte de deprecierea recentă a ratelor de schimb efective reale ale monedei euro.
Piaţa forţei de muncă şi finanţele publice – puternic lovite
Se preconizează că ocuparea forţei de muncă va creşte cu circa ¼ milioane de locuri de muncă în UE şi cu ½ milioane de locuri de muncă în zona euro în intervalul 2009-2010, în mod substanţial mai puţin decât cele 6 milioane de locuri de muncă create în perioada 2007-2008 în UE (dintre care 4 milioane erau localizate în zona euro).În consecinţă, se aşteaptă ca rata şomajului să crească cu circa 1 procent în următorii doi ani.Aceasta ar corespunde unei rate a şomajului de 7,8% în UE şi de 8,4% în zona euro în 2009, urmând să crească şi mai mult în 2010.
Perspectiva înrăutăţită va avea repercusiuni şi asupra finanţelor publice, pe fondul unui deficit al soldurilor administraţiilor generale în creştere de la mai puţin de 1% din PIB în 2007 în UE la 1,6% în 2008, 2,3% în 2009 şi 2,6% în 2010, aceasta din urmă fiind bazată pe obişnuita ipoteză a menţinerii aceloraşi politici. Pentru zona euro, se aşteaptă ca deficitul să crească până la 1,3% anul acesta, până la 1,8% în 2009 şi până la 2% în 2010.Majoritatea ţărilor vor fi afectate, existând totuşi diferenţe semnificative.Incertitudinile cu privire la implicaţiile fiscale ale măsurilor de salvare financiare oferă, de asemenea, o perspectivă sumbră a situaţiei fiscale.
Inflaţia va scădea rapid
Partea mai optimistă este că se aşteaptă ca inflaţia în UE să fi atins punctul culminant şi să scadă rapid sub 2½% în 2009 şi 2¼% în 2010 (2,2% şi respectiv 2,1% pentru zona euro).Aceasta include totuşi o uşoară revizuire ascendentă faţă de previziunile din primăvară, care reflectă creşterea preţurilor bunurilor de larg consum în timpul verii.Cu toate acestea, scăderea recentă puternică a preţurilor la bunurile de larg consum, împreună cu o scădere pronunţată a perspectivei creşterii economice şi cu o destindere similară a situaţiei de pe piaţa forţei de muncă, reduce îndeosebi riscul efectelor secundare.
Preponderenţa riscurilor
Această previziune este marcată de o incertitudine considerabilă şi de riscuri evidente.Tensiunea financiară s-ar putea intensifica, ar putea fi de mai lungă durată sau ar putea avea un impact mai pronunţat asupra economiei reale, alimentând circuitul feedback-ului negativ.La rândul său, aceasta ar consolida corecţia în curs a câtorva pieţe imobiliare, punând presiune asupra bilanţurilor contabile, ceea ce ar putea atât stânjeni procesul necesar de răscumpărare a datoriilor în sectorul financiar, cât şi reduce consumul privat, prin prosperitate negativă şi efecte ale încrederii .Pe de altă parte, se estimează că viitoarele preţuri ale materiilor prime vor cunoaşte mai degrabă o scădere decât o creştere, pe măsură ce perspectivele creşterii economice se înrăutăţesc.Aceasta ar destinde tensiunile inflaţioniste şi ar face ca riscurile pentru inflaţie să fie mai echilibrate.
{mosloadposition user10}
