Ruxandra Cesereanu a obținut Premiul PEN România 2017 pentru volumul Fugarii: Evadări din închisori și lagăre în secolul XX, apărut la Editura Polirom, în 2016. Premiul i-a fost decernat autoarei sîmbătă, 25 noiembrie, în cadrul Tîrgului de Carte Gaudeamus, iar juriul ediției din acest an a fost alcătuit din Gabriela Adameșteanu, Magda Cârneci, Adina Dinițoiu, Caius Dobrescu și Radu Vancu.
Motivația juriului: Întreprinsă de o autoare renumită pentru temele dificile legate de comunism pe care le-a abordat, această cercetare eseistică, realizată cu acribie științifică, dar, în egală măsură, cu vibrație poetică și suflu epic, vorbește despre inalienabila pasiune a libertății, reușind să ne restaureze încrederea în principiul umanist, exprimat cîndva de Ernest Hemingway, conform căruia „un om poate fi zdrobit, dar nu înfrînt”.
Acest premiu se acordă unei cărți apărute în anul anterior, care exprimă în paginile sale, indiferent de genul abordat dar de o manieră înalt estetică și morală, valorile de implicare civică, libertate a cuvîntului, promovarea democrației, păstrarea memoriei colective, apărarea drepturilor omului etc, idei susținute pe plan mondial de organizația PEN Internațional.
Pe lista scurtă a nominalizărilor s-au mai aflat:
Marta Petreu, Generația ʼ27 între Holocaust și Gulag.eseu, Polirom, 2016
Andrei Oișteanu, Sexualitate și societate: istorie, religie și literatură, Polirom, 2016
Andrei Pleșu, Neliniști vechi și noi, eseu, Humanitas, 2016
Radu Pavel Gheo, Disco Titanic, roman, Polirom, 2016
De-a lungul secolului XX, regimurile totalitare au folosit cele mai dure mijloace pentru a-şi anihila opozanţii. Unii dintre cei persecutaţi erau torturaţi sau ucişi imediat după capturare, alţii erau duşi în închisori sau lagăre. În timp ce o parte au încercat să supravieţuiască în condiţiile inumane de detenţie, destui dintre ei au hotărît să-şi redobîndească libertatea şi şi-au riscat viaţa pentru a ajunge dincolo de gardurile de sîrmă ghimpată şi zidurile care îi înconjurau. Ce anume îi motiva? Ce metode foloseau? Încercau să fugă singuri sau planificau o evadare colectivă? Ce făceau dacă erau prinşi? Acestea sînt cîteva dintre întrebările la care răspunde Fugarii, o carte încărcată de tensiunea poveştilor unor oameni dispuşi să plătească orice preţ pentru a fi liberi.
„Eseul despre evadări este cel mai narativ dintre cele scrise şi publicate de mine pe tema violenţei. E o carte care s-a molipsit de la epica personajelor pe care le prezintă – evadaţii. Fie că este vorba despre făpturi grave şi sobre, fie că este vorba despre mucaliţi şi tricksteri, evadarea personajelor analizate aici şi acum are ceva dintr-o carte de aventuri, dintr-un jurnal exotic de călătorie ori o proză picarescă. M-am adaptat acestui stil şi m-am molipsit de la spiritul aventuros al protagoniştilor unor mărturii şi jurnale pe care le-am citit, uneori, cu sufletul la gură.” (Ruxandra Cesereanu)
Ruxandra Cesereanu este poetă, prozatoare, eseistă. Profesor la Catedra de literatură comparată a Facultăţii de Litere din Cluj, face parte din stafful Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, de la Cluj, în cadrul căruia susţine ateliere de scriere creativă în poezie, proză şi scenariu de film. Este redactor-şef la revista de cultură Steaua. Dintre volumele de poezie şi proză ale scriitoarei publicate pînă acum amintim: Zona vie (poeme, 1993); Purgatoriile (proză scurtă, 1997); Oceanul Schizoidian (poeme, 1998, 2006); Tricephalos (roman, 2002); Kore-Persefona (poeme, 2004); Nebulon (proză scurtă, 2005); Naşterea dorinţelor lichide (proză scurtă, 2007); Coma (poeme, 2008); Angelus (roman, 2010); California (pe Someş) (poeme, 2014). La Editura Polirom a mai publicat: Decembrie ’89. Deconstrucţia unei revoluţii (2004, 2009); Gulagul în conştiinţa românească. Memorialistica şi literatura închisorilor şi lagărelor comuniste (2005); Năravuri româneşti. Texte de atitudine (2007); Un singur cer deasupra lor (roman, 2013, 2015; prima carte de proză realistă a autoarei); Panopticum. Eseu despre tortură în secolul XX (2014).
