Teatrul National Radiofonic prezinta luni, 16 noiembrie 2009, ora 11.00, la Clubul Ramada – Majestic din Bucuresti, in premiera absoluta in Romania, spectacolul radiofonic Imparat si Galilean de Henrik Ibsen. Auditia cu public a piesei va avea loc in prezenta reprezentantului Ambasadei Regatului Norvegiei la Bucuresti.
Traducerea: Venera Antonescu.
Adaptarea radiofonica si regia artistica: Cezarina Udrescu.
Regia de studio: Milica Creiniceanu.
Regia tehnica: ing. Iulian Iancu.
Aranjamente muzicale, dirijorul formatiilor corale si regia muzicala: Stelica Muscalu.
Serialul radiofonic Imparat si Galilean cuprinde patru parti – Caesarul Iulian, Apostazia Caesarului, Imparatul Iulian, Prigoana si Sfarsitul Apostatului – si este structurat in douazeci de episoade, conceptia regizorala urmarind cu fidelitate textul lui Henrik Ibsen. Difuzarea premierei incepe la Radio Romania Actualitati, in radio-programul Teatru Serial, luni, 16 noiembrie 2009, ora 22.30.
Imparat si Galilean este lucrarea dramatica asupra careia autorul si-a concentrat atentia creatoare timp de aproape un deceniu (1864 – 1873), cercetand multiple surse istorice, revenind neobosit asupra a ceea ce Ibsen numea opera sa capitala. Piesa este centrata pe conflictul dintre credinta crestina, teroarea generata de persecutiile exercitate la ordinul Imparatului Iulian Apostatul si dorinta de putere absoluta, in Cer si pe Pamant, a Imparatului; este dezvoltata ciocnirea dintre puterea pamanteasca, vremelnica, si cea divina, ordonatoare a Universului.
In 1873, H. Ibsen scria: Opera mea capitala va sa apara (…) trateaza despre conflictul dintre doua puteri de neconciliat; acest conflict trebuind sa se produca continuu in viata mondiala, imi intitulez opera: drama universala.
Conflictul la care face trimitere autorul este conflictul intre puterea pamanteasca si puterea spirituala.
Henrik Ibsen aduce in prim-plan in piesa pe care el o considera capodopera sa, alaturi de personajul principal – imparatul Iulian Apostatul -, figurile Sfintilor capadocieni – Vasile cel Mare, Grigorie de Nazians, Macrina (sora Sfantului Vasile cel Mare) si multi altii -, intr-o dezbatere extrem de dramatica a punctelor de vedere privitoare la credinta crestina care se consolida atunci in spirit profund ortodox. Crestinii persecutati sunt exponenti ai temei martiriului, iar chipurile lor contureaza un fabulos personaj colectiv, in aceasta fresca ibseniana a crestinismului primar.
Lupta cu erezia arianismului si alte astfel de rataciri, figura torturata a imparatului apostat care moare spunand, in piesa, ca si in realitate: M-ai invins, Galileene! (referindu-se la credinta dreapta in Iisus Hristos) si, desigur, figurile luminoase, pilduitoare pentru noi cei de azi, ale Sfintilor, cu precadere a Sfantului Vasile cel Mare si a Sfantului Grigorie de Nazianz, credem ca recomanda aceasta piesa pentru a deveni o prezenta unica, de valoare si in acelasi timp de larg rasunet la Radio Romania Actualitati, in anul comemorativ-omagial al Sfantului Vasile cel Mare si al Sfintilor capadocieni.
Acesta este motivul pentru care optiunea noastra s-a indreptat spre acest text unic si de aceea, dedicam spectacolul radiofonic Sfintilor capadocieni.”
In distributie:
o Marius Stanescu – Imparatul Iulian;
o Constantin Codrescu – Chipul din lumina, Cain, Iuda, Episcopul Maris din Calcedonia si Augurul Numa;
o Mihai Constantin – Grigorie de Nazians;
o Vasile Toma – Vasile din Cesareea;
o Ioana Macaria – Macrina, sora lui Vasile din Cesareea;
o Nicolae Calugarita – Misticul Maximus;
o Mircea Constantinescu – Profesorul de filosofie Libanius;
o Monica Ghiuta – Publia;
o Crina Muresan – Printesa Elena;
o Constantin Dinulescu – Invatatul Hekebolios; Stefan Velniciuc – Imparatul Constantius si Persanul transfug;
o Dorin Andone – Profesorul Kyrillos si Un Martir;
o Mircea Albulescu – Poetul psalmist Apollinaris;
o Alexandru Bindea – Boiangiul Phokion, Retorul Mamertinos si Poetul Herakleos;
o Eugen Cristea – Doctorul Oribazes, Negustorul de grane Medon si Filosoful Priskos;
o Serban Cellea – Generalul Florentius, Marele Vistiernic Ursulos si Generalul Iovian;
o Ionut Kivu – Agathon din Cappadocia;
o Mircea Rusu – Retorul Themisteos si Filosoful Kytron;
o Razvan Vasilescu – Coaforul Eunapios;
o Adrian Tititeni – Tribunul Decentius si Doctorul Oribazes;
o Florin Anton – Seful grajdurilor Sintula;
o Adrian Vancica – Cavalerul Sallust, Capitanul Ammian si Un Student;
o Daniel Tudorica – Printul Gallus; Gheorghe Pufulete – Sambelanul Eutherius si batranul preot pagan;
o Orodel Olaru – Chestorul Leontes, Generalul Nevita, Seful garzii si Un Soldat;
o Marcello Cobzariu – Portdrapelul Mauros, Sutasul Fromentinos, Un cizmar si Un curtean;
o Catalin Panaite – Capitanul Ammian, Un Cetatean, Un Soldat, Un Negustor, Un Curtean, Un Centurion;
o Silviu Oltean – Doctorul Cesarion, fratele lui Grigorie de Nazians, Un Paralitic, Un Soldat;
o Ion Chelaru – Aurarul Potamon, Un Curtean, Un Soldat;
o Mihai Niculescu – Generalul Severus;
o Gheorghe Pufulete – Sambelanul Eutherius, un Cetatean, Batranul Preot Pagan, Un batran;
o Anne-Marie Ziegler – Imparateasa Eusebia si O Femeie;
o Pavel Bartos – Centurionul Laipso si Un Soldat;
o Mircea Drambareanu – Seful garzii imperiale Anatolos, Un Soldat, Un Cetatean;
o Mihai Marinescu – Centurionul Varro, Boiangiul Phokion si Un Soldat;
o Adran Anghel – Hilarion, Negustorul de fructe, Un Curtean, Un Soldat crestin, Un Cetatean;
o Mihai Smarandache – Un Student, Un Curtean, Un Soldat;
o Marius Calugarita – Un Soldat crestin;
o Mirela Popescu – Barbara si O Femeie crestina;
o Ioana Calota – Scava Myrrha si O Femeie crestina;
o Vera Linguraru – O Femeie din multime;
o Ionut Popescu, Nicolae Grof, Gabriel Florian Stefan, Paul Ghica, Vasile Ioan Orheian, Patricia Prundea, Luiza Mateescu, Elena Radu, Valentina Nafornita, Sorina Neacsu – membrii formatiei corale, cortegiul prizonierilor, corul dansatorilor, cortegiul lui Apollo, corul dansatoarelor.
{mosloadposition user9} {mosloadposition user10}
