Ca urmare a adoptării de către Guvern și a publicării vineri, 5 ianuarie 2018, în Monitorul Oficial a normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanței de urgență nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cunoscută drept „Legea cash-back”, Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România, face următoarele precizări:
· Mastercard a fost încă de la început și este, în continuare, un susținător al legii cash-back, motiv pentru care salută adoptarea normelor metodologice pentru aplicarea ei. Pentru ca procesul implementării să fie unul cât mai eficient și mai rapid, Mastercard a oferit instituțiilor bancare o derogare până la sfârșitul anului 2016 de la plata costurilor aferente serviciului cash-back prin care populaţia să ridice bani de la comercianţi prin intermediul POS-urilor.
· Potrivit legii în vigoare, nu există niciun cost asociat comercianților pentru implementarea POS-urilor și a serviciului de cash-back. Costurile pentru achiziționarea POS-urilor sunt suportate de instituțiile de plată.
· Mastercard a încurajat dezvoltarea rețelei de POS-uri și a venit în sprijinul instituțiilor de plată prin subvenționarea unei părți – până la 50% – din costul aferent achiziționării acestor terminale.
· Legea vine în sprijinul persoanelor din mediul rural, contribuind la incluziunea financiară, în contextul diminuării rețelei de bancomate și a prezenței sucursalelor băncilor, conform datelor BNR. Pe de altă parte, în zona rurală are loc deja acordarea de carduri: tichete de masă electronice, subvenții APIA, pensii etc.
· Date ale Institutului Național de Statistică și ale Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că 56% dintre firmele ce intră sub incidența legii se regăsesc în mediul rural. Doar 17% dintre comercianții din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, în timp ce 10% au cifra de afaceri anuală cuprinsă între 50.000 și 100.000 euro pe an. Restul comercianților, circa 73%, se regăsesc în plaja cifrelor de afaceri anuale de sub 50.000 euro.
· Prin includerea în scopul legii a unei ponderi semnificative de comercianți cu cifră de afaceri scăzută, se va accentua fiscalizarea în zona rurală. Potrivit unui studiu PwC, România are cea mai mică rată de colectare a TVA – 28% din PIB, iar ponderea economiei gri este de 27,6% – singura țară din UE care ne depășește este Bulgaria.
· Potrivit aceluiași studiu, România se află pe ultimul loc în rândul statelor din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de POS-uri per 1.000 de locuitori și pe penultimul loc la ponderea plăților electronice în totalul plăților. În ceea ce privește numărul de tranzacții cu cardul, acesta este de peste 7 ori sub media europeană.
· Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea legii cash-back stipulează, în mod expres, că instituțiile emitente nu pot aplica instituțiilor acceptatoare comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operațiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operațiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit. Stabilirea comisioanelor s-a făcut anterior intrării în vigoare a legii cash-back tocmai pentru a sprijini si încuraja acceptarea plăților cu cardul la comercianți. Băncile acceptatoare încasează de la comercianți pentru fiecare tranzacție un comision, format din marja băncii, comisionul interbancar și costurile cu schema de carduri.
· Nivelul de acceptare a plăților cu cardul a explodat datorită legii cash-back – de când a fost publicată legea, în trimestrul IV, 2016, numărul de POS-uri care se instalează într-un trimestru este la același nivel cu numărul celor care se instalau în trei trimestre anterior.
· Mastercard va continua să încurajeze inițiativele care vizează extinderea infrastructurii de acceptare a cardurilor, o necesitate a pieței locale, cu impact pozitiv la nivelul întregii economii.
