Joi, 18 aprilie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bulevardul Elisabeta, nr. 38), Daniela Zeca-Buzura vă va împărtăşi „Povestea unei trilogii” – secrete din culisele scrierii romanelor Istoria romanţată a unui safari, Demonii vîntului şi Omar cel orb, publicate la Editura Polirom, şi în ediţie digitală, şi devenite în scurt timp de la apariţie bestselleruri.
Participă, alături de autoare: Daniel Cristea-Enache, Cristian Tabără
Fragmente în lectura actorului Marius Bodochi
Recital Amir Heydarkhodaee şi Ati de Chile – Persian Afro-American Music InFusion
La sfîrşitul lui 2009, după ce romanul Istoria romanţată a unui safari şi-a epuizat patru tiraje succesive, a fost declarat bestseller, iar critica literară l-a considerat o „variantă feminină şi postmodernă” a celebrului Maitreyi al lui Mircea Eliade, Daniela Zeca – o autoare care se întorcea în literatura română după o tăcere de 9 ani – şi-a declarat intenţia de a continua scriind o „trilogie orientală”, o suită de trei poveşti ale alterităţii şi ale iniţierilor eşuate. Astfel, după o documentare asiduă şi după ce a parcurs Africa de Nord, Iordania, Libanul şi Iranul, a locuit în familii de musulmani şi a purtat văl, uitîndu-şi voit privilegiile, deprinderile şi libertăţile occidentale, autoarea a încheiat, la sfîrşitul anului 2012, cea de-a treia carte a unei explorări inedite şi palpitante pe care un spirit european o face în lumea secretă şi necunoscută a Orientului Mijlociu. Viziunea autoarei nu are nimic turistic şi trece dincolo de clişeele curente pe care, din ignoranţă sau din comoditate, le vehiculăm atunci cînd facem referiri la orizontul Persiei vechi şi al Iranului actual sau la recenta „primăvară arabă”.
În acest context, nici rebela şi pasionala Darrielle, nici bijutierul-alchimist Saiyed şi nici exilatul Omar nu mai apar ca simple personaje exotice şi fascinante ale unui univers diferit de Europa, ci ca destine marcate de convulsiile lumii globale în care trăim şi în care temerile, dilemele şi neîmplinirile sînt comune: fuga, destrămarea ideii de sine într-o civilizaţie a excesului, singurătatea şi iluzia puterii cîştigate prin forţă şi bani, singurătatea şi finalul dezastruos al acestor nefericiri. Concluzia, tristă, este că nu rămînem niciodată fideli promisiunilor pe care le facem.
În octombrie 2012, cînd Omar cel orb, ultimul titlu al trilogiei, a intrat în librării, prozatoarea nu a făcut decît o confesiune eliptică: „În ianuarie 2010, cînd am urmărit pe CNN inaugurarea celui mai înalt turn din lume, Burj Khalifa, din Emiratele Arabe, am ştiut că voi pleca spre Dubai, ca să spun chiar dinăuntrul lui un basm parodic şi modern despre opulenţă, aur şi putere, iar cînd Demonii vîntului a fost gata, m-am îndreptat înspre controversatul Teheran al lui Mahmoud Ahmadinejad, ca să vorbesc despre credinţă, iubire şi moarte. Iranul profund în care am trăit ca o femeie şiită şi despre care am scris nu e unul despre care puteţi afla din ştirile de la TV sau dintr-un film de Oscar, precum recentul «Argo» al lui Ben Affleck, şi de aceea cred că drumul către întîlnirea încordată şi intensă pe care v-am rezervat-o cu cele trei teritorii orientale văzute cu ochii unei prozatoare ce a locuit pînă nu demult în fosta enclavă estică de dincolo de zidul Berlinului trebuie început cu povestea islamică a unui exil, pentru a ajunge sub zarea deschisă a dragostei care ne salvează”. Dincolo de sugestiile acestei mărturisiri, atît critica literară, cît şi numeroşii cititori au descifrat în cele trei romane o hartă simbolică a interiorităţii neconsolate, valabilă pentru oricare individ implicat şi lucid al planetei, la începutul celui de-al treilea mileniu. De aceea, s-a spus, putem vorbi despre literatura Danielei Zeca „precum despre vraja hipnotică a unui cîntec de sirenă, măiestrit în ani lungi de tăcere”.
Daniela Zeca este absolventă a Facultăţii de Litere din Bucureşti, a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi a unui masterat în ştiinţele comunicării. Din anul 2001 este doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti şi lector la catedra de presă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul aceleiaşi universităţi. La sfîrşitul anului 2006 a primit distincţia „Personalitatea europeană a anului pentru România” – secţiunea televiziune, acordată de Fundaţia Eurolink şi Comisia Europeană. Din martie 2003 a fost redactor‑şef al redacţiei Literatură Arte, iar ulterior directorul canalului TVR Cultural. A mai publicat volumele: Orfeea (poezie, Viitorul Românesc, 1994), Îngeri pe carosabil (proză, Coresi, 2000), Melonul domnului comisar (critică literară, Curtea Veche, 2005), Jurnalismul de televiziune (Polirom, 2005), Totul la vedere. Televiziunea după Big Brother (Polirom, 2007), Veridic. Virtual. Ludic. Efectul de real al televiziunii (Polirom, 2009), Istoria romanţată a unui safari(roman, Polirom, 2009, 2011; Premiul revistei Convorbiri literare), Zece zile sub văl / Ten Days Under the Veil (jurnal de călătorie, Litera, 2011) şi Omar cel orb (roman, Polirom, 2012).
